Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Preşedintelui

Activitatea Preşedintelui în perioada 22 septembrie – 5 octombrie 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #16 |
La cîteva zile după summit-ul CSI de la Ialta, în condiţiile în care mai multe instituţii media din ţară, dar şi de peste hotare, unii comentatori politici şi reprezentanţi ai elitei politice din Moldova apreciau declaraţia preşedintelui moldovean — “întrucît cele mai importante ţări ale Comunităţii au jucat cu bună ştiinţă pentru deprecierea acţiunilor CSI [avînd în vedere constituirea Spaţiului Economic Unic de către doar Belarus, Kazahstan, Rusia şi Ucraina], noi, în mod indiscutabil, vom trece la acţiuni mult mai hotărîte în direcţia Uniunii Europene” — drept anunţarea intenţiei de ieşire a Republicii Moldova din componenţa CSI, Vladimir Voronin a ţinut să precizeze că afirmaţiile sale au avut cu totul un alt sens decît li s-au atribuit lor la Chişinău. Astfel, în cadrul briefing-ului consacrat rezultatelor participării sale la lucrările sesiunii a 58-a a Adunării Generale a ONU, Vladimir Voronin a subliniat imposibilitatea renunţării Moldovei la calitatea de membru al CSI, şi asta chiar dacă constituirea SEU denotă abandonarea proceselor de modernizare a CSI, fapt care nu are cum să-i provoace optimism.

Sesiunea a 58-a a Adunării Generale a ONU

Preşedintele Vladimir Voronin a participat la lucrările sesiunii a 58-a a Adunării Generale a ONU. În alocuţiunea sa rostită în cadrul acestei sesiuni, şeful statului moldovenesc a menţionat principalele probleme cu care se confruntă Moldova şi a subliniat cele două direcţii politice în care se realizează politica “primului pas”. Prima vizează problema reglementării conflictului transnistrean, iar a doua — integrarea europeană devenită prioritate de politică externă pentru Republica Moldova. Constatînd “efectele isteriei naţionaliste de la începutul anilor ’90, care a dezbinat şi societatea, şi ţara”, şeful statului a provocat nedumerirea unor reprezentanţi ai opiniei publice care s-au întrebat cu ironie dacă Vladimir Voronin ar fi fost astăzi preşedinte de ţară în situaţia în care n-ar fi existat această “isterie naţionalistă de la începutul anilor ’90”. Este important a se observa că dl Voronin a accentuat formula federalistă în calitate de soluţie viabilă de soluţionare a conflictului transnistrean, putîndu-se deci vorbi despre o oarecare consecvenţă a şefului statului în privinţa tipului de stat ce urmează a fi edificat de părţile intrate în conflict. Spre sfîrşitul discursului său Vladimir Voronin s-a pronunţat pentru sporirea rezonabilă a numărului membrilor permanenţi şi nepermanenţi ai Consiliului de Securitate în vederea conferirii acestuia unui grad mai mare de reprezentativitate.

Cu prilejul celei de-a 58-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, şeful statului s-a întrevăzut cu Kofi Annan, secretarul general al ONU; Jaap de Hoop Scheffer, ministrul Afacerilor Externe al Olandei, preşedintele în exerciţiu al OSCE şi viitorul secretar general al NATO; Colin Powell, secretarul de stat al SUA; Javier Solana, secretarul general al Consiliului UE; Mark Brown, administratorul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Cu excepţia reuniunii avute cu Mark Brown cu care s-a discutat în principal despre procesul de elaborare de către guvernul moldovean a Strategiei de creştere economică şi reducere a sărăciei, în cazul celorlalte întruniri principalul subiect de discuţie a fost cel legat de soluţionarea problemei transnistrene, Vladimir Voronin primind asigurării de la aceşti înalţi demnitari că Republica Moldova va avea suportul comunităţii internaţionale în procesul de aplanare a acestui conflict.

Sesiunea a IV-a a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

Un alt eveniment important la care a participat Preşedintele Republicii Moldova a fost sesiunea a IV-a a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). În cadrul discursului său rostit în plenul APCE, Vladimir Voronin a remarcat experienţa parteneriatului constructiv pe care l-a avut ţara sa cu Consiliul Europei, care a servit drept model nu numai pentru soluţionarea problemelor politice interne, “dar şi drept stimul pentru stabilirea de noi obiective şi, în primul rînd, a obiectivului integrării Moldovei în Uniunea Europeană”. Şeful statului s-a referit, de asemenea, la criza politică din 2002, la recomandările APCE care au urmat acestei crize şi, spre deosebire de alţi exponenţi ai partidului de guvernămînt care susţin că autorităţile de la Chişinău au îndeplinit toate recomandările cuprinse în ambele rezoluţii ale APCE, s-a arătat a fi mai puţin categoric, remarcînd că majoritatea acestor recomandări au fost îndeplinite. Vladimir Voronin a mai informat forul european că Guvernul Republicii Moldova a aprobat Concepţia de integrare europeană a Republicii Moldova, document care vizează un proces perceput şi ca principală modalitate de reintegrare a ţării prin federalizarea ei.

Aflîndu-se la Strasbourg, Vladimir Voronin s-a întreţinut cu secretarul general al Consiliului Europei, Walter Schwimmer; cu preşedintele APCE, Peter Schieder; cu raportorul Consiliului Europei pentru Moldova, Josette Durrieu; cu preşedintele Curţii Europene pentru Drepturile Omului, Luzius Wildhaber, precum şi cu experţi ai Comisiei de la Veneţia. În cadrul acestor întîlniri preşedintele moldovean a reiterat interesul statului său pentru integrarea europeană, subliniind în acest context că racordarea legislaţiei naţionale la cea europeană constituie unul din scopurile primordiale ale Legislativului de la Chişinău, şi şi-a exprimat speranţa că între 2004–2007 Republica Moldova ar putea fi acceptată în cadrul Procesului de Stabilizare şi Asociere. Vladimir Voronin a oferit detalii privind rezultatele activităţii Comisiei Constituţionale Mixte, impedimentele care prejudiciază procesul de negocieri între Chişinău şi Tiraspol şi a cerut sprijinul Consiliului Europei, inclusiv a unor instituţii specializate ale acestuia, în vederea reglementării definitive a contenciosului transnistrean.