Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Preşedintelui

Preşedintele Voronin a invitat UE să se implice în soluţionarea conflictului transnistrean

Între 11–12 septembrie la Chişinău a avut loc conferinţa internaţională “Conflicte îngheţate în Europa”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova în cadrul programului de acţiuni al preşedinţiei Republicii Moldova (RM) a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (CE). Potrivit unei declaraţii făcute ulterior de Preşedintele Voronin, conferinţa s-a înscris “strategic în seria de activităţi întreprinse de autorităţile RM pentru internaţionalizarea problemei transnistrene” şi pentru rezolvarea ei.

În discursul său de deschidere a conferinţei, Preşedintele Voronin a invitat Uniunea Europeană (UE) să se implice în soluţionarea diferendului transnistrean, exprimîndu-şi speranţa că atît statele garante, cît şi partea transnistreană vor susţine această iniţiativă. Se pare că implicarea UE în soluţionarea conflictului ar fi unul din cele trei elemente ale unei formule universale, după care, potrivit Preşedintelui Voronin, poate fi soluţionat orice conflict îngheţat: internaţionalizarea eforturilor de soluţionare a conflictului, izolarea forţelor care beneficiază de pe urmă stării de conflict şi democratizarea societăţilor aflate în conflict.

Ideea implicării UE în soluţionarea conflictului transnistrean a fost sprijinită de mai mulţi oficiali moldoveni, printre care ministrul Afacerilor Externe Nicolae Dudău, ministrul Reintegrării Vasile Şova, vicepreşedintele Parlamentului RM Vadim Mişin etc., şi a fost comentată de o serie de diplomaţi străini prezenţi la conferinţă.

În acest sens, Rudolf V. Perina, negociator special al Departamentului de Stat al SUA pentru conflictele din Eurasia, a confirmat sprijinul SUA pentru o eventuală implicare a UE în soluţionarea conflictului la care UE ar putea avea o contribuţie importantă. Pe de altă parte, Aleksandr Grişko, şeful Departamentului pentru colaborare europeană al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, a declarat că atîta timp cît formatul actual de negocieri este unul funcţional nu ar fi cazul ca activitatea acestuia să fie bruiată din cauza discuţiilor pe marginea unor probleme “de procedură”, iar rolul UE în soluţionarea conflictului transnistrean ar ţine mai curînd de reabilitarea economică postconflictuală.

În cadrul unei conferinţe de presă, organizată după încheierea lucrărilor conferinţei, viceministrul moldovean de Externe Ion Stăvilă a avertizat că “este prematur să ne aventurăm într-o discuţie pe marginea iniţiativei Preşedintelui Voronin”, care este mai curînd o idee asupra căreia va trebui să se lucreze şi care va fi oficializată doar după ce va fi discutată cu toţi actorii implicaţi în procesul de negocieri.

Oricare ar fi însă intenţia sau sorţii de izbîndă ai iniţiativei Preşedintelui Voronin, aceasta nu a fost trecută cu vederea la Bruxelles. Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate Comună a UE, a întreţinut o convorbire telefonică cu preşedintele moldovean, pe care l-a asigurat că UE doreşte şi este gata să sprijine RM în soluţionarea problemei transnistrene, care este un obiectiv comun al UE şi al RM.

Între timp, portalul informaţional European Information System a publicat unele informaţii, cu referinţă la surse diplomatice avizate, potrivit cărora perspectiva unei operaţiuni UE de menţinere a păcii în Transnistria este puţin probabilă în viitorul apropiat, mai multe state UE considerînd că discuţiile pe marginea unei asemenea operaţiuni pot avea loc doar după soluţionarea politică a conflictului. Recunoscînd rolul cheie pe care îl are Rusia în această problemă, observatorii europeni tratează cu prudenţă iniţiativa preşedintelui moldovean de a soluţiona conflictul prin federalizarea Moldovei şi prin instituirea unui regim constituţional nou, remarcînd optimismul exagerat al autorităţilor moldovene faţă de aceste două iniţiative.

Gagauz Yeri trebuie să fie subiect al viitoarei federaţii — spune Vladimir Voronin

În cadrul unei întîlniri pe care Preşedintele Voronin a avut-o cu un grup de deputaţi din Adunarea Populară, organul legislativ al Gagauz Yeri, pe 17 septembrie, acesta a declarat că la elaborarea noii legi fundamentale Comisia Constituţională Mixtă “trebuie să confere autonomiei găgăuze un loc adecvat statutului ei” şi că în viitoarea federaţie asimetrică “Găgăuzia ar trebui sa fie, alături de Transnistria, unul din subiecţii federaţiei”, statut care este prevăzut de facto în Constituţia RM.

Pe de altă parte, un grup de deputaţi din legislativul găgăuz s-au întîlnit ceva mai devreme la Tiraspol cu membri ai legislativului transnistrean, Sovietul Suprem, cu care au discutat posibilitatea participării deputaţilor găgăuzi alături de “colegii” transnistreni la lucrările Comisiei Constituţionale Mixte.

Acum o lună, 18 din cei 29 de deputaţi găgăuzi au semnat o declaraţie în care şi-au declarat nemulţumirea faţă de faptul că autonomia găgăuză a fost exclusă din cadrul negocierilor cu privire la viitoarea federaţie.

Reamintim că vara trecută legislativul moldovean a introdus un articol special în Constituţia RM care a constituţionalizat statutul autonomiei şi i-a acordat o serie de imputerniciri suplimentare, printre care dreptul la iniţiativă legislativă alături de parlament, guvern şi Preşedintele RM.

Summit-ul CSI de la Ialta

Preşedintele Voronin a participat la summit-ul Comunităţii Statelor Independente (CSI) desfăşurat la Ialta între 18–19 septembrie, unde a avut întrevederi cu omologii său ucrainean şi rus. Cu Preşedintele Ucrainei Leonid Kucima, Preşedintele Voronin a făcut un schimb de opinii pe marginea subiectelor incluse în ordinea de zi a summit-ului şi a unor subiecte ce ţin de cooperarea moldo-ucraineană, în mod special a problemei proprietăţii RM pe teritoriul Ucrainei. În plus, cei doi preşedinţi au discutat problema transnistreană, iar Leonid Kucima a reafirmat sprijinul Ucrainei pentru identificarea unei soluţii politice a conflictului care nu ar afecta integritatea teritorială a RM.

Problema transnistreană a fost abordată şi în cadrul întrevederii Preşedintelui Voronin cu omologul său rus Vladimir Putin, împreună cu care Voronin a declarat că va încerca să dea “un nou suflu reglementării transnistrene”. Cei doi preşedinţi au abordat şi aspecte ale colaborării moldo-ruse în domeniul politic şi economic.

Participanţii la summit-ul CSI din Ialta au adoptat o serie de documente cu caracter economic, inclusiv o declaraţie comună a şefilor de state ce stabileşte că una din priorităţile de bază ale Comunităţii este crearea zonei de comerţ liber, cu perspectiva evoluţiei ulterioare a acesteia într-un spaţiu economic unic.

În acelaşi timp, la sfîrşitul lucrărilor summit-ului CSI de la Ialta, Preşedintele Voronin s-a arătat sceptic faţă de perspectivele CSI şi a declarat că RM va întreprinde pe viitor acţiuni mai hotărîte în direcţia Uniunii Europene. “Cele întîmplate [la Ialta] nu pot să înspire prea mult optimism. Eu am afirmat întotdeauna că Moldova nu va deveni groparul CSI, dar după cele petrecute la Ialta perspectiva CSI este evidentă. Ideile despre o posibilă modernizare a comunităţii au fost abandonate pentru totdeauna,” a mai declarat preşedintele moldovean.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet