Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Activitatea Preşedintelui în perioada 15 decembrie 2003 – 11 ianuarie 2004
|
|
e-journal #22 |
Reforma forţelor armate
Preşedintele Vladimir Voronin a participat, pe 16 decembrie 2003, la şedinţa Colegiului militar al Ministerului Apărării. În cadrul acestei şedinţe şeful statului, constatînd că Armata Naţională este o structură ce nu corespunde necesităţilor actuale, a pledat pentru reformarea acesteia, menţionînd că în acest scop va solicita Guvernului şi Parlamentului să asigure măsurile legislative şi organizatorice necesare, precum şi sprijinul material-tenhnic şi financiar ce se cuvine. În acest context, Preşedintele Voronin a precizat că “problema nu constă în mărimea efectivului militar, dar în posibilitatea reală de a asigura securitatea statului. A venit timpul unor schimbări radicale în Armată Naţională, care ar spori capacitatea de apărare a ţării şi ar consolida imaginea Forţelor Armate ale Republicii Moldova pe plan intern şi extern”.
Inaugurarea activităţii Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri
Şeful statului a luat parte la şedinţa de deschidere a activităţii Legislativului de la Comrat, constituit în urma scrutinului din noiembrie 2003 din 17 deputaţi independenţi, 16 deputaţi comunişti şi cîte unul din partea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova şi Mişcării social-politice Republicane “Ravnopravie”. Vladimir Voronin a afirmat cu această ocazie că electoratul din autonomia găgăuză a făcut o alegere corectă optînd pentru reprezentanţii Partidului Comuniştilor şi candidaţii independenţi, alegînd astfel “stabilitatea, liniştea şi siguranţa în ziua de mîine”.
Preşedintele ţării a recomandat Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri să se ocupe pe parcursul mandatului său în mod prioritar de ameliorarea situaţiei din agricultură, asigurarea populaţiei cu apă potabilă, gazificarea localităţilor autonomiei, asigurarea creşterii salariilor, crearea locurilor de muncă, susţinerea business-ului mic şi mijlociu etc.
2004 — Anul Ştefan cel Mare şi Sfînt
La 23 decembrie 2003, Preşedintele Vladimir Voronin a semnat un decret prin care a declarat anul 2004 Anul Ştefan cel Mare şi Sfînt. Această decizie s-a adoptat “în legătură cu împlinirea, pe 2 iulie 2004, a 500 de ani de la trecerea în eternitate a domnitorului Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfînt” şi “în semn de înaltă preţuire a rolului său remarcabil în istoria statului moldovenesc şi avînd în vedere necesitatea cultivării patriotismului şi consolidării statalităţii Republicii Moldova”.
Decretul prevede desfăşurarea unui program amplu de activităţi care vor avea, probabil, şi unele efecte inverse decît cele scontate, întrucît numele acestei personalităţii distinse este legat de istoria şi destinul întregii comunităţi româneşti, şi nu doar de cele ale Principatului Moldovei, a cărui succesor juridic ar fi Republica Moldova în lumina recentei Concepţii a politicii naţionale de stat.
Arhiva
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |
