Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #53 |
În perioada 7–8 iunie a.c., Preşedintele Vladimir Voronin s-a aflat în vizite oficiale la Cartierul General al NATO şi la Parlamentul European. Principala temă de discuţie în cadrul acestor vizite a constituit-o reglementarea transnistreană. Trecînd peste aspectele legate de această problemă, aspecte la care vom reveni mai jos, merită să ne oprim şi la alte subiecte supuse discuţiei în cadrul acestui turneu diplomatic de amploare.
Aflîndu-se la sediul central al NATO, Preşedintele moldovean a avut prilejul să ţină un discurs amplu în faţa Consiliului Nord-Atlantic (CNA). Dincolo de exprimarea gratitudinii faţă de Alianţa Nord-Atlantică pentru sprijinul oferit sub diferite forme Moldovei, deschiderii părţii moldovene pentru dezvoltarea relaţiilor sale cu NATO, Preşedintele Voronin a ţinut să articuleze voinţa Moldovei de a semna cu cea mai puternică alianţă militară de pe glob un Plan Individual de Acţiuni de Parteneriat (PIAP), document văzut în măsură să pună începutul unei noi etape în relaţiile contractuale cu NATO. Ţinînd cont de statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova, dar în special de percepţiile de odinioară ale Preşedintelui Voronin, în acelaşi timp şi lider al Partidului Comuniştilor, şi ale majorităţii colegilor săi de partid faţă de NATO, această relativ nouă abordare a relaţiilor Moldovei cu NATO nu are cum să nu surprindă, chiar dacă aceasta vizează deocamdată semnarea unui eventual PIAP. Şi asta cu atît mai mult cu cît ministrul Apărării, Valeriu Pleşca, lăsa să se înţeleagă mai deunăzi că Moldova ar putea renunţa la statutul de neutralitate permanentă. Dacă o fi sau nu hazardată declaraţia ministrului Pleşca rămîne de văzut. Cert însă este că ideea de reconsiderare a relaţiilor Moldovei cu NATO prinde încet-încet în societatea moldovenească contururi tot mai clare.
În opinia lui Voronin, eventualul PIAP RM-NATO, a cărui iniţiere a fost solicitată deja printr-o scrisoare oficială adresată Secretarului General al Alianţei, ar trebui să ţină cont de specificul şi necesităţile Moldovei, iar realizarea lui ar trebui să se desfăşoare în paralel cu implementarea Planului de Acţiuni RM-UE.
Aflat la Strasbourg, Preşedintele moldovean a avut un şir de întrevederi cu preşedintele Parlamentului European, Joseph Borrell Fontelles, cu membrii Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Baroso.
După cum rezultă din relatările presei oficiale, Voronin a urmărit în cadrul acestor întîlniri să convingă o dată în plus părţile interlocutoare de legitimitatea şi naturaleţea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, de existenţa unui larg consens naţional în ceea ce priveşte obiectivul prioritar de politică externă şi să ceară sprijinul instituţiilor europene în vederea soluţionării mai multor probleme cu care se confruntă actualmente Moldova. În context, Voronin a solicitat urgentarea avizării Planului de Acţiuni RM-UE de către Parlamentul European şi recunoaşterea perspectivei europene a Republicii Moldova, arătînd că Politica Europeană de Vecinătate (PEV) nu poate satisface în măsură deplină aspiraţiile de integrare europeană şi că termenul de “vecinătate” în denumirea unui eventual nou acord nu va reflecta nici aspiraţiile Moldovei, şi nici caracterul relaţiilor sale cu UE. Totodată, au fost date asigurări că Moldova va dovedi prin implementarea Planului de Acţiuni RM-UE că este capabilă de un alt tip de relaţie contractuală cu UE. Cînd a ajuns însă să dea exemple concrete de acţiuni realizate în cadrul Planului de Acţiuni RM-UE, Voronin a enumerat cam puţine astfel de exemple. Să fi avut la dispoziţie oare prea puţin timp?..
Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu George Soros, preşedinte al Fondului de management Soros LLC şi preşedinte al Institutului pentru o Societate Deschisă. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, George Soros l-a informat pe Preşedintele moldovean despre intenţia sa de a formula o nouă strategie a Fundaţiei Soros pentru Republica Moldova. În opinia filantropului, aceasta s-ar reduce la sprijinirea dezvoltării capacităţii instituţiilor guvernamentale, la implementarea unor programe în domeniul educaţiei şi sănătăţii, la susţinerea activităţilor de integrare europeană, precum şi la atragerea finanţări externe pentru realizarea diverselor strategii şi programe menite să apropie Moldova de standardele europene.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |