Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Preşedintelui

Decrete

Preşedintele Republicii a semnat decretul privind numirea Victoriei Iftodi în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Moldovei în Republica Franceză. Concomitent, Iftodi este revocată din funcţia de ministru al Justiţiei.

Printr-un decret al şefului statului, este acordată Medalia “Meritul Civic” domnilor Christopher J. Borgen, profesor de drept la Universitatea St. John’s, SUA, şi Mark A. Meyer, preşedinte al Comitetului pentru afaceri europene al Asociaţiei Baroului de Avocaţi din or. New York, SUA. Distincţiile de stat au fost conferite pentru contribuţie la dezvoltarea şi aprofundarea relaţiilor de colaborare moldo-americane în domeniul dreptului internaţional. Persoanele decorate sînt autori ai studiului “Dezgheţarea unui conflict îngheţat: aspecte legale ale crizei separatiste în Moldova”, prezentat vara curentă la Chişinău şi preluat de Guvern în calitate de îndrumar în procesul de reintegrare a ţării (HG nr. 891 din 03.08.2006).

Vladimir Voronin l-a decorat pe Reprezentantul special al Secretarului General al CE în Moldova, Vladimir Philipov, cu “Ordinul de Onoare”. Distincţia a fost acordată în semn de înaltă apreciere a meritelor în dezvoltarea relaţiilor dintre RM şi CE, pentru contribuţie substanţială la promovarea reformelor democratice în ţara noastră. Recent, ambasadorul Philipov şi-a încheiat misiunea în Moldova.

Prin Decretul Preşedintelui nr.771 din 21.09.2006, Institutul Naţional de Educaţie Fizică şi Sport este reorganizat în Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport. Decretul obligă Ministerul Educaţiei şi Tineretului să aprobe statutul noii Universităţi şi să îi repartizeze anual cotele de admitere pe specialităţi.

Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Examinarea problemei transnistrene

Revenit din vacanţă, la 16 septembrie 2006 Preşedintele RM a convocat o şedinţă consacrată situaţiei create în regiunea transnistreană, în preajma referendumului organizat de autorităţile separatiste. La şedinţă au participat speakerul Parlamentului, Prim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, ministrul Reintegrării, ministrul Afacerilor Interne, şeful SIS şi consilierul prezidenţial pe probleme de politică internă. Au fost examinate chestiuni ce vizează situaţia din zona de securitate, circulaţia mărfurilor prin segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, situaţia politică din regiune. Vladimir Voronin a subliniat importanţa menţinerii unei stabilităţi maxime în zona de securitate, accentuînd necesitatea continuării implementării măsurilor de susţinere socială şi juridică a populaţiei şi agenţilor economici din regiunea transnistreană. Conducerea Republicii Moldova urmează să continue cu calm şi fermitate politica de unificare paşnică a ţării.

La 21 septembrie Preşedintele Republicii Moldova l-a primit pe Louis O-Neill, şeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, cu care a discutat despre poziţia fermă adoptată de OSCE privind nerecunoaşterea aşa-numitului “referendum” desfăşurat în Transnistria şi a rezultatelor acestuia. Vladimir Voronin a recunoscut drept necesară şi oportună reluarea procesului de negocieri în problema transnistreană.

Preocupări pentru creşterea PIB

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă în problema identificării posibilităţilor pentru asigurarea unei creşteri constante a Produsului Intern Brut, în condiţiile actuale caracterizate prin tendinţe negative. Vladimir Voronin s-a referit la necesitatea examinării factorilor extensivi şi intensivi, care contribuie la formarea PIB şi a propus în calitate de măsuri aplicarea unei politici investiţionale adecvate, diminuarea ponderii economiei tenebre. Şeful statului a menţionat că în pofida creşterii înregistrate a PIB în ultimii 5 ani, nivelul lui nu a atins încă pe cel din anul 1991 şi în acest context, este necesar un plan de acţiuni, îndreptat, cel puţin, spre restabilirea mărimii PIB din acea perioadă.

Dezvoltarea relaţiilor comercial-economice cu Ucraina

Vladimir Voronin a prezidat o şedinţă cu participarea factorilor de decizie din Guvern, la care au fost examinate relaţiile comercial-economice cu Ucraina, respectarea regimului bilateral de liber schimb, posibilităţile de majorare a volumului exporturilor moldoveneşti în această ţară, în special a vinurilor şi altor produse agroalimentare. Vladimir Voronin a subliniat interesul deosebit al autorităţilor moldoveneşti pentru perfecţionarea continuă a bazei juridico-legale a schimburilor comerciale bilaterale, cu respectarea intereselor legitime ale părţilor şi a normelor dreptului internaţional. Şeful statului a propus Guvernului să iniţieze, în timpul apropiat, examinarea problematicii vizate în cadrul Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene.

Declaraţie privind ordinea de zi a ONU

Preşedintele Republicii Moldova a făcut o declaraţie cu privire la ordinea de zi a Adunării Generale a ONU, în care apreciază că cea de-a 61 sesiune a Adunării Generale are o importanţă deosebită, deoarece este pentru prima dată cînd Moldova, împreună cu partenerii săi din GUAM, a reuşit să înscrie pe ordinea de zi chestiunea cu privire la cele mai acute probleme politice ale regiunii. În declaraţie se menţionează între altele că:

• autorităţile Moldovei consideră anormală situaţia în care în cadrul ONU nu s-a discutat deloc despre conflictele îngheţate din spaţiul postsovietic;
• scopul eforturilor Moldovei în cadrul ONU îl constituie informarea veridică a întregii comunităţi mondiale despre ceea ce se întîmplă în zonele conflictelor îngheţate, despre ceea ce se întîmplă în Transnistria, despre natura acestui conflict, despre esenţa iniţiativelor oficialităţilor de la Chişinău, despre actualele perspective ale soluţionării definitive a acestui conflict;
• Guvernul Moldovei îşi vede sarcina în a sparge zidul tăcerii din jurul conflictului transnistrean la nivel global, în mobilizarea potenţialului imens şi multilateral al ONU, care este capabil să imprime un nou impuls procesului de soluţionare definitivă a conflictelor îngheţate din spaţiul postsovietic.

Sarcini noi pentru primăria capitalei

Vladimir Voronin a prezidat o şedinţă în problema amenajării parcului “Valea Morilor” din capitală, în cadrul căreia a pledat pentru reconstrucţia capitală şi complexă a parcului, cu renovarea tuturor obiectelor din cadrul acestuia. Şeful statului s-a referit la oportunitatea examinării experienţei altor ţări în domeniul salubrizării bazinelor acvatice şi a aplicării tehnologiilor moderne la reanimarea lacului din parcul “Valea Morilor”. Primăria municipiului Chişinău urmează să elaboreze proiectul concepţiei de reamenajare a parcului, să demareze lucrările de proiectare şi să purceadă la efectuarea lucrărilor de evacuare a apei din lac, la curăţarea acestuia. Preşedintele a menţionat că realizarea proiectului de reamenajare este importantă atît pentru punerea în valoare a uneia din grădinile publice centrale ale Chişinăului, cît şi pentru ameliorarea situaţiei ecologice din capitală.

Schimb de păreri despre istorie

Şeful statului a convocat o şedinţă în problema introducerii cursului de istorie integrată în învăţămîntul preuniversitar. Conform comunicatului serviciului de presă prezidenţial, preluat de Agenţia “Moldpres”, la şedinţă au participat factori de decizie din Guvern, Parlament, învăţămînt şi ştiinţă, reprezentanţi ai Asociaţiei Istoricilor. La şedinţă Vladimir Voronin a menţionat că se implică pentru prima dată în discuţiile privind introducerea cursului de istorie integrată în sistemul de învăţămînt preuniversitar şi este îngrijorat de faptul că startul este atît de anevoios şi discuţiile în jurul subiectului ameninţă să dezbine societatea. Preşedintele ţării consideră că divergenţele privind implementarea cursului de istorie integrată în sistemul de învăţămînt trebuie să fie discutate calm, în cadrul unor şedinţe, mese rotunde, seminare, şi nu în stradă. Prin votul unanim din martie 2005 al celor 101 de deputaţi în Parlament integrarea europeană a fost declarată un obiectiv strategic al ţării noastre, iar acest lucru presupune inclusiv ajustarea la exigenţele comunităţii educaţionale europene, introducerea istoriei integrate în instituţiile de învăţămînt fiind un mic pas important pe calea integrării. La şedinţă s-a accentuat necesitatea diferenţierii dintre noţiunile “ştiinţă istorică” şi “educaţie istorică”, ultima avînd ca scop final cultivarea sentimentului de patriotism, devotament şi sacrificiu pentru ţară, popor, valorile naţionale, conştiinţa şi memoria istorică. În acelaşi timp, s-a menţionat că ţările europene au trecut, în predarea istoriei, de la sistemul etnocentrist (care pune la bază istoria unei naţiuni) la multiculturalitate şi pluralismul de opinii. Voronin a subliniat că predarea istoriei în instituţiile de învăţământ preuniversitar nu poate fi realizată în baza unei singure surse, deoarece nu există un manual ideal, perfect. Prin urmare, predarea istoriei presupune folosirea mai multor surse, care să prezinte diverse opinii, viziuni, interpretări ale unui sau altui eveniment. Savanţilor din instituţiile academice li s-a reproşat lipsa unor studii ştiinţifice de sinteză, care ar determina locul Moldovei şi moldovenilor în istoria europeană şi universală, precum şi a operelor care ar reflecta istoria contemporană a statului nostru. În cadrul şedinţei, mai mulţi experţi au criticat dur conţinutul manualelor de istorie integrată, invocînd greşeli factologice, lipsa de transparenţă la elaborare, conţinutul necorespunzător nivelului actual al dezvoltării ştiinţei. Reprezentanţii autorităţilor din domeniul învăţămîntului au opinat că dezbaterile asupra subiectului au caracter politic, iar copiii şi studenţii sînt atraşi în aceste dezbateri intenţionat. În încheierea discuţiilor, Vladimir Voronin s-a pronunţat pentru înlăturarea imediată a lacunelor semnalate în conţinutul manualelor elaborate, iar pentru cea de-a doua ediţie a manualelor de istorie integrată să fie format un grup de expertiză, la care vor fi invitate să participe toate instituţiile sau asociaţiile interesate. Conform lui Voronin, în manualele şcolare evenimentele urmează să fie reflectate în mod cinstit, fără încercări de a interpreta sau a rescrie istoria.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet