MD-2009, Republica Moldova
Chişinău, str. N. Iorga 5
Tel.: (373-22) 23-45-47, 23-86-66, 23-86-35
Fax: (373-22) 23-44-80
e-mail: echipa@ppcd.md
http://www.ppcd.md
Scurt istoric
Denumirile precedente
Frontul Popular Creştin Democrat (FPCD)
[15.02.1992 – 11.12.1999]
Frontul Popular din Moldova (FPM)
[20.05.1989 – 15.02.1992]
Mişcarea Democratică pentru Susţinerea Restructurării (MDpSR)
[3.06.1988 – 20.05.1989]
Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) este o formaţiune populară, de esenţă creştin-democrată, care succede politic şi de drept Mişcării Democratice din Moldova (1988–1989), Frontului Popular din Moldova (1989–1992) şi Frontului Popular Creştin Democrat (1992–1999). PPCD aparţine familiei creştin-democraţilor europeni şi face parte, ca membru cu drepturi depline, din Internaţionala Democrat Creştină şi Populară.
Membrii PPCD s-au opus regimului comunist, au acţionat coordonat în vederea destrămării URSS-ului şi au optat pentru obţinerea independenţei Republicii Moldova. Reprezentanţii PPCD s-au pronunţat pentru decomunizarea Moldovei, edificarea unei societăţi libere şi democratice şi pentru promovarea reformelor agrară şi administrativ-teritorială.
Partidul a participat la alegerile parlamentare din 1990, 1994, 1998, 2001, precum şi la alegerile locale din 1999 şi 2003. După alegerile parlamentare din 1998 FPCD a participat la formarea Alianţei pentru Democraţie şi Reforme, menită să stăvilească puterea Partidului Comuniştilor şi să continue cursul reformelor.
PPCD acordă, împreună cu Partidul Comuniştilor, vot de neîncredere Guvernului reformator Sturza şi votează pentru instalarea Guvernului Braghiş.
PPCD a demarat acţiuni de protest începînd cu 9 ianuarie 2002, în legătură cu ordinul ministrului Învăţămîntului, Ilie Vancea, privind studierea obligatorie a limbii ruse în învăţămîntul primar naţional. La 22 ianuarie 2002 ministrul Justiţiei, Ion Morei, a suspendat temporar activitatea PPCD “pentru încălcări ale unor prevederi ale legislaţiei în vigoare”. Sub presiunea evenimentelor tumultuoase, care au provocat reacţii internaţionale foarte tranşante, Ministerul Justiţiei repune în legalitate activitatea PPCD, care însă îşi intensifică protestele acuzînd partidul de guvernămînt de grave disfuncţii democratice.
- 5 iulie 2010
- În Moldova nu mai există autonomie universitară faţă de Guvern din timp ce mai mulţi rectori au aderat la Partidul Liberal Democrat, susţine liderul creştin-democraţilor, Iurie Roşca. În cadrul unei conferinţe de presă ţinută la sediul PPCD, Iurie Roşca a acuzat indirect premierul Vladimir Filat că ar fi subminat autonomia instituţiilor superioare de învăţămînt. “Nici în cele mai critice momente ale devenirii RM ca stat independent asemenea fenomene nu s-au produs. Autonomia universitară în raportul cu Guvernul este un lucru sfînt pentru o ţară democratică. Ce onorabilitate ştiinţifică, academică, universitară mai pot avea rectorii după ce s-au înregimentat în detaşamentul de partizani electorali ai PLDM. Ar fi interesant de aflat motivele nedeclarate pentru care au făcut acest pas. Este clar că oamenii nu au mers în PLDM din entuziasm ideologic. Aceasta înregimentare politică dezonorantă arată că în Moldova apare un partid stat”, consideră Roşca. De asemenea, Iurie Roşca a declarat că PPCD reprezintă, în momentul de faţă, o alternativă a guvernării actuale dar şi a fostei guvernări comuniste. Potrivit lui, PPCD se prezintă astăzi drept “forţa a treia” care are menirea de a consolida societatea moldoveană, divizată de către comunişti şi liberali în două tabere beligerante, iar partidele politice parlamentare, în loc să-şi unească eforturile pentru a soluţiona problemele grave cu care se confruntă Republica Moldova, fac jocul geopolitic al unor ţări din regiune, a mai spus Roşca.
- 6 iunie 2010
- La Chişinău, a avut loc Congresul Aleşilor Locali Creştin-Democraţi, care a întrunit delegaţi din toate raioanele şi muncipiile ţării, primari şi consilieri din structurile locale de nivelul întâi şi doi. Delegaţii au luat în dezbatere problemele cele mai stringente cu care se confruntă autorităţile locale în exercitarea atribuţiilor lor, iar una dintre cele subliniate a ţinut de subalimentarea cronică a bugetelor locale din cauza lipsei unei descentralizări reale şi a concentrării grosului banilor publici la centru. De asemenea, aleşii locali creştin-democraţi au apreciat că prezenţa la guvernare a unei coaliţii democratice trebuie să se constituie într-o oportunitate, care să genereze o reformă fundamentală a puterii locale în spiritul recomandărilor instituţiilor europene. Delegaţii la Congres au ales o nouă conducere a organizaţiei şi au adoptat o rezoluţie “Cu privire la starea actuală şi problemele majore din domeniul administraţiei publice locale”.
Încrederea populaţiei în partid
 |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |  |
11/ 2004 | 02/ 2005 | 12/ 2005 | 04/ 2006 | 11/ 2006 | 05/ 2007 | 11/ 2007 | 04/ 2008 | 10/ 2008 | 03/ 2009 | 07/ 2009 | 11/ 2009 | 05/ 2010 |
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, IPP
Participarea la alegeri
Alegeri locale generale 2007
98 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (8.73%)
814 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti/ comunale (7.66%)
59 mandate de primar (6.58%)
Alegeri locale generale 2003
82 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (7.28%)
570 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti şi săteşti/ comunale (5.26%)
20 mandate de primar (2.23%)
Alegeri locale generale 1999
24 mandate de consilier în consiliile judeţene şi consiliul mun. Chişinău (7.69%)
341 mandate de consilier în consiliile municipale, orăşeneşti şi săteşti/ comunale (5.59%)
24 mandate de primar (3.82%)
Parte componentă a Blocului electoral “Convenţia Democrată din Moldova” (BeCDM)
Parte componentă a Blocului electoral “Alianţa Frontului Popular Creştin Democrat” (BeAFPCD)
Site-uri relevante