alegeri.md

La scrutinul din 29 iulie au participat 58,77% din alegătorii înscrişi în liste, faţă de cifra de 58,5% anunţată anterior. Comisia Electorală Centrală (CEC) s-a convocat miercuri, 5 august, în şedinţă extraordinară pentru opera modificarea în cauză în procesul verbal de totalizare a alegerilor. În urma verificării suplimentare a bazei de date, s-a constatat că la o secţie de votare s-a greşit numărul de alegători înscrişi în liste. “Cifra nu influenţează rezultatul final al alegerilor, ci doar rata de participare la scrutin”, a declarat preşedintele CEC, Eugeniu Ştirbu. La 29 iulie la urne s-au prezentat 1591757 de alegători. (Info-Prim)

Comuniştii îşi păstrează poziţiile dominante (peste 50% din voturile alegătorilor) într-o treime din raioanele republicii — arată datele finale ale alegerilor parlamentare anticipate. Cele mai “comuniste” sînt raioanele Taraclia, Ocniţa, Dubăsari, Bălţi, Basarabeasca, Briceni, Donduşeni, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Rîşcani şi UTA Găgăuzia. Iar cele mai puţin “comuniste” — Ialoveni, Nisporeni şi Orhei (sub 30%). Alianţa “Moldova Noastră” a obţinut cele mai multe voturi în raioanele Călăraşi şi Căuşeni (16,35% şi, respectiv, 16,78% ). Partidul Liberal este puternic în raioanele Străşeni, Nisporeni, Ialoveni, Criuleni, dar şi în Chişinău (între 20 şi 30%). Partidul Liberal Democrat a obţinut peste 20% din voturile alegătorilor în raioanele Cahul, Hînceşti, Cantemir, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Ştefan-Vodă şi Teleneşti. Partidul Democrat s-a bucurat de încredere sporită din partea alegătorilor în raioanele Edineţ, Făleşti, Floreşti şi Sîngerei (15–20%). Partidul Popular Creştin Democrat are cei mai mulţi simpatizanţi în Ştefan-Vodă — 8,53%, iar Partidul Social-Democrat — în raionul Anenii Noi (11,08%). (Infotag)

Comisia pentru Securitate şi Cooperare în Europa din cadrul Congresului Statelor Unite ale Americii a invitat pentru audieri, miercuri, 5 august, ambasadorul Moldovei în SUA, Nicolae Chirtoacă, pe fosta parlamentară Valentina Cuşnir, pe directorul interimar al Centrului Independent de Jurnalism, Nadine Gogu, şi pe fostul şef al misiunii OSCE la Chişinău, Louis O’Neill. Audierile vor începe la ora 10.00 la Washington, scrie publicaţia “The Washington Times”. Preşedintele comisiei, senatorul Benjamin L. Cardin, şi vicepreşedintele Alcee L. Hastings vor ca vorbitorii să discute despre viitorul relaţiilor moldo-americane, ca urmare a alegerilor parlamentare de săptămâna trecută. (Info-Prim)

Accesul la listele electorale va fi interzis, spre deosebire de alegerile parlamentare din 5 aprilie, cînd opoziţia a putut verifica aceste liste. Iurie Ciocan, secretarul Comisiei Electorale Centrale (CEC), a spus că acum cîteva zile Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a adoptat o decizie în acest sens. “Considerăm corectă această decizie, deoarece listele electorale conţin informaţie cu caracter personal, care nu trebuie făcută publică”, a spus el. Iurie Ciocan afirmă că interzicerea accesului la listele electorale corespunde practicii internaţionale şi a adus în calitate de exemple în acest sens Codul bunelor practici al Comunităţii Statelor Independente şi Codul bunelor practici al Consiliului Europei. Secretarul CEC a spus că această decizie nu are nimic în comun cu evenimentele de după alegerile din 5 aprilie, cînd opoziţia a avut acces la listele electorale. Atunci opoziţia, în baza acestor liste, a prezentat mai multe dovezi precum că alegerile au fost fraudate. Printre acestea se numără: votarea de mai multe ori de către una şi aceeaşi persoană; votarea unor persoane cu acelaşi act de identitate; votarea cu acte de identitate neprevăzute de legislaţia în vigoare; includerea în liste a persoanelor decedate etc. (Infotag)

“Salut decizia de creare a alianţei anticomuniste, care urmează să găsească o platformă comună în politica de «decomunizare» a R. Moldova”, a declarat preşedintele Mişcării Acţiunea Europeană (MAE), Anatol Petrencu, Potrivit lui Petrencu, alegerile din 29 iulie au demonstrat scăderea ponderii comuniştilor în preferinţele alegătorilor şi a monopolului lui Vladimir Voronin. Cu toate acestea, nu este cazul ca PCRM să fie subestimat, deoarece este “un partid încă puternic, de factură stalinistă, de ordin iezuit, cu o disciplină de fier şi este puţin probabil să se distrugă din interior”, a subliniat Petrencu. Liderul MAE crede că rezultatele alegerilor sunt o mică victorie a democraţiei, care nu poate fi absolutizată: “Este important ca liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, care până nu demult a fost un lider marcant al PCRM, un pilon al acestui partid, să se ţină de cuvânt, să nu trădeze aspiraţiile alegătorilor. Toate cele patru formaţiunile democrate trebuie să aibă o platformă unică, de reformare democratică a R. Moldova”. MAE este dispusă să organizeze un miting în susţinerea viitoarei alianţe între PLDM, PL, AMN şi PDM. (Info-Prim)

Partidul Liberal (PL) atacă la Curtea de Apel din Chişinău decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) prin care comuniştilor li se alocă 48 de mandate in parlament. Liderul PL, Mihai Ghimpu, vrea astfel ca instanţa să decidă alocarea a cate un vot Partidului Liberal şi Alianţei Moldova Noastră, din contul PCRM şi PLDM. “Oricum, opoziţia caştigă un vot”, a spus Mihai Ghimpu la o conferinţă de presă miercuri, 5 august. PL a solicitat unei echipe de matematicieni sub egida Academiei de Ştiinţe să-şi expună opinia lor cu privire la partajarea mandatelor şi academicienii le-au răspuns pe placul liberalilor. La 4 august, reprezentanţii AMN şi PL la CEC nu au fost de acord cu aşa-numita metodă d’Hondt de calculare a mandatelor, prezentand propriile formule de calculare. Secretarul CEC Iurie Ciocan a spus că metoda matematică este corectă, dar nu este legală. Mihai Ghimpu a declarat miercuri, 5 august, că nici Codul electoral, nici Constituţia nu prevăd utilizarea metodei d’Hondt, fiecărui vot atribuindu-i-se aceeaşi valoarea juridică. Referindu-se la mersul negocierilor cu celelalte trei partide necomuniste cu privire la formarea unei coaliţii de guvernămant, liderul liberal a spus că acestea “merg lent, dar bine”. Ghimpu a refuzat să anunţe un termen-limită pentru finalizarea convorbirilor, dar a spus că acestea urmează să se incheie inainte de prima şedinţă a legislativului. El doreşte ca viitoarea coaliţie să se numească Coaliţia pentru Integrarea Europeană şi a chemat minorităţile etnice să nu să se teamă de venirea liberalilor la putere. O nouă rundă de negocieri intre cele patru partide necomuniste are loc miercuri, dar Ghimpu a refuzat să spună ora şi locul. (Info-Prim)

Dorin Chirtoacă, vice-preşedinte PL, despre întrevederea liderilor liberali, miercuri, cu Ambasadorul Federaţiei Ruse în R. Moldova: “Am discutat despre problema transnistreană, viitoarea coaliţie şi relaţiile cu Federaţia Rusă. Ambasadorul şi-a exprimat poziţia de a avea relaţii prieteneşti dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă. Am convenit să avem întâlniri constante. I-am relatat despre acele mituri false ale comuniştilor precum că liberalii sunt împotriva relaţiilor de colaborare cu Federaţia Rusă. E important să fie relaţii economice corecte. Întâlnirea a durat aproape două ore, deoarece a apărut un interes în cadrul discuţiei. Ambasadorul a precizat că a luat act de alegerea, pe care au făcut-o cetăţenii R. Moldova. Ambele părţi s-au arătat satisfăcute de această întâlnire şi sper să trecem la o etapă mai prograsivă între relaţiile dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă. Ambasadorul Kuzmin a precizat că Federaţia Rusă şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi un credit Republicii Moldova, nu personal lui Vladimir Voronin.” (Unimedia)