Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Guvernului

Activitatea Guvernului în perioada 1–16 februarie 2003

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #1 |
La 12 februarie ministrul Justiţiei Ion Morei a fost demis. Este cea de a 10-a demisie din Cabinetul condus de premierul Vasile Tarlev din aprilie 2001. Ea s-a produs după ce preşedintele ţării, Vadimir Voronin, şi-a anunţat în mod public nemulţumirea faţă de activitatea ministrului Justiţiei, învinuindu-l de incompetenţă. Drept motiv au servit amendamentele operate de către Parlament la sfîrşitul anului 2002 la legea nr. 718-XII privind partidele şi alte organizaţii social-politice care au provocat nemulţumirea partidelor politice şi s-au soldat cu acţiuni de protest. În aceeaşi zi prin decret prezidenţial în funcţia de ministru al Justiţiei a fost numit Vasile Dolghieru.

Guvernul a avizat în perioada de referinţă mai multe proiecte de lege între care: proiectul de lege privind contracararea activităţii extremiste; proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a R. Moldova, care prevede organizarea a 33 de raioane pe întreg teritoriul republicii, stabileşte forma de organizare a localităţilor republicii în sate, oraşe şi un singur municipiu — Chişinău etc.; proiectul de lege privind administraţia publică locală; trei proiecte de lege privind modificarea şi completarea legii cu privire la instituţia publică a audiovizualului; proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Constituţiei, care stipulează includerea în Legea supremă a prevederii că UTA Gagauz-Yeri este unitate administrativ-teritorială autonomă; proiectul de lege pentru modificarea Legii serviciului public nr. 443-XIII din 4 mai 1995; proiectul de lege cu privire la apărarea naţională etc.

În scopul eficientizării controlului asupra executării de către agenţii economici a prevederilor actelor legislative şi normative, creării unui sistem integral de coordonare a activităţilor de supraveghere şi control şi creării şi funcţionării în acest domeniu a unui sistem informaţional integrat, Guvernul a decis la 19 februarie a.c. abilitarea Ministerului Economiei şi reprezentanţilor puterii executive cu funcţii de coordonare a activităţii de supraveghere şi control. În acelaşi timp, Ministerul Economiei şi DTI urmează să elaboreze principiile funcţionării sistemului informaţional integrat al supravegherii şi controlului activităţii agenţilor economici.

Executivul a aprobat, de asemenea, Regulamentul privind funcţiile ministrului reintegrării R. Moldova. În conformitate cu prevederile Hotărîrii de aprobare a Regulamentului, Cancelaria de Stat, împreună cu Ministerul Finanţelor, urmează să propună rectificări la bugetul de stat pentru anul 2003 în vederea alocării fondurilor necesare pentru întreţinerea aparatului ministrului reintegrării. Regulamentul trasează sarcinile noului ministru, între care: realizarea politicii Guvernului în acest domeniu, elaborarea concepţiei naţionale de reintegrare şi implementarea unui program de măsuri în acest sens. Conform Regulamentului ministrul este în drept să vină cu iniţiative legislative menite să contribuie la constituirea spaţiului juridic, social-economic şi cultural unic al R. Moldova şi să poarte negocieri în vederea soluţionării problemei transnistrene şi urmează să monitorizeze activitatea de reintegrare a ţării. Regulamentul mai presupune instituirea a două funcţii de viceministru al reintegrării ţării. La 14 februarie a.c. Executivul a abrogat însă Hotărîrea sa cu privire la instituirea Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea politicii de stat în localităţile din stînga Nistrului. În acelaşi context, se cere de remarcat faptul că ministrul Economiei Ştefan Odagiu, în cadrul unei întrevederi avute cu o delegaţie a Comisiei Europene, a solicitat asistenţă prin intermediul Programului de acţiuni TACIS pentru anul 2003 în vederea reintegrării R. Moldova.

Modificările şi completările operate la Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr. 120 din 12 februarie 2001 obligă MAE să elaboreze şi să prezinte anual şefului statului direcţiile prioritare ale politicii externe ale statului, să raporteze semestrial Guvernului despre realizarea prevederilor tratatelor şi altor acte internaţionale la care statul nostru este parte etc.

Relaţii externe

La 12 februarie a.c., la Chişinău, a fost parafat Acordul de comerţ liber dintre Guvernul R. Moldova şi Consiliul de Miniştri al Uniunii Serbia şi Muntenegru, care urmează a fi semnat de către părţi “în timpul cel mai apropiat”. În cadrul negocierilor bilaterale o atenţie deosebită s-a acordat cadrului juridic privind comerţul cu produse industriale şi agricole, regulile de origine şi cooperarea vamală.

Se cere de menţionat faptul că semnarea acordurilor de liber schimb între statele membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE) este prevăzută în Memorandumul de Înţelegere (MdI) privind Liberalizarea şi Facilitarea Comerţului în Europa de Sud-Est, la care s-a asociat şi R. Moldova printr-o Declaraţie de intenţii în ziua antecedentă primirii sale în PSESE. MdI stipulează crearea în zona PSESE, pînă la sfîrşitul anului 2002, a unei zone de liber schimb cu peste 55 milioane de consumatori. Pînă în prezent însă R. Moldova are semnate acorduri de liber schimb doar cu Bosnia-Herţegovina şi cu România.

Reţeaua regională de acorduri bilaterale de liber schimb ar putea permite liberalizarea a circa 90% din volumul schimburilor comerciale mutuale şi va impune sisteme tarifare armonizate, reduceri tarifare substanţiale pentru o perioadă de tranziţie de 6 ani. Prevederile acordurilor de liber schimb urmează să fie corelate cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi ajustate la reglementările care reies din obligaţiile statelor din regiune faţă de UE.

MdI vizează, de asemenea, barierele netarifare, dintre care unele se vor dori a fi menţinute de unele state participante la procesul de creare a zonei de comerţ liber. Un alt inconvenient ce ar putea apărea ţine de caracterul protecţionist şi discriminator al unui acord de liber schimb în raport cu ţările terţe. Astfel, se impune introducerea concomitentă a aceloraşi reguli pentru toate ţările din regiune, liberalizarea uniformă pentru toate bunurile şi abordarea de o manieră convergentă a viitoarelor relaţii care vor reieşi din obligaţiile impuse de MdI.