Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #22 |
La 15 decembrie 2003, Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2004 al Companiei naţionale de asigurări medicale obligatorii (CNAMO) în valoare de 1 mlrd 70 mln lei pentru implementarea asigurărilor medicale obligatorii începînd cu 1 ianuarie 2004. 651 mln lei vor fi alocate de la bugetul de stat, cu această sumă putînd fi asigurate 1 mln 476 mii persoane defavorizate (pensionari, invalizi, şomeri, copii, studenţi), în timp ce restul se va aduna din plăţile făcute de patroni şi angajaţi care vor achita 2 la sută din salariu.
În condiţiile aplicării noului sistem de asigurări medicale obligatorii, Executivul a decis îngheţarea datoriilor instituţiilor medicale finanţate de la bugetele de toate nivelurile pe o durată de doi ani, pînă la 1 ianuarie 2006. Potrivit acestei hotărîri, datoriile instituţiilor medicale, estimate la 36,3 mln lei, vor fi reeşalonate pe parcursul a cinci ani în tranşe egale.
Printr-o altă hotărîre a Cabinetului de miniştri, din 24 decembrie 2003, au fost constituite două comisii care vor avea menirea să se ocupe de lichidarea Companiei de Stat “Teleradio-Moldova”. Una dintre acestea va trebui să efectueze în termen de 15 zile inventarierea şi evaluarea bunurilor Companiei de Stat “Teleradio-Moldova”, iar cea de-a doua va trebui să elaboreze în termen de 10 zile mecanismul de stingere a datoriilor acesteia.
La iniţiativa Departamentului Migraţiune, Executivul a aprobat, la 24 decembrie 2003, un regulament privind modul de acordare a ajutorului bănesc pentru refugiaţii stabiliţi pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit acestui document, începînd cu anul 2004, refugiaţii vor putea beneficia de alocaţii financiare lunare în sumă de 135 lei pentru o perioadă maximă de şase luni. Pentru a putea beneficia de această alocaţie lunară refugiaţii vor trebui să depună o cerere de solicitare a acesteia, obligîndu-se totodată să ramburseze suma obţinută.
Guvernul a propus, de asemenea, introducerea de taxe excepţionale la importurile de zahăr brut din trestie şi zahăr alb, astfel încît: între 16 februarie-31 decembrie 2004 să se aplice o taxă de 55% din valoarea mărfii, dar nu mai puţin de 115 euro pe tonă; în anul 2005 — 50%, dar nu mai puţin de 110 euro pe tonă; în anul 2006 — 45%, dar nu mai puţin de 105 euro pe tonă; în anii 2007–2008 — 40%, dar nu mai puţin de 100 euro pe tonă.
În afară de acestea, au mai fost aprobate Concepţia reformării sistemului penitenciar şi Planul de măsuri pe anii 2004–2013 pentru realizarea acestei concepţii şi s-a prelungit cu un an termenul de înregistrare provizorie a agenţilor economici din Transnistria în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor.
În virtutea obligaţiilor pe care le are puterea executivă faţă de cea legislativă, prim-ministrul Vasile Tarlev a totalizat în cadrul şedinţei de închidere a sesiunii de toamnă-iarnă a Parlamentului rezultatele activităţii Guvernului pe parcursul anului 2003.
Şeful Cabinetului de miniştri a menţionat în cadrul alocuţiunii sale că “în ianuarie-septembrie [2003], comparativ cu perioada similară a anului trecut, rata de creştere a produsului intern brut (PIB) a atins nivelul de 6,2%, valoarea lui nominală însumînd 19,5 miliarde lei”; rata inflaţiei a constituit 14% în primele 11 luni ale anului 2003; cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o apreciere de 3,8% în termeni nominali, iar volumul producţiei industriale a crescut cu aproximativ 17% în comparaţie cu anul 2002.
De asemenea, au mai fost remarcate: sporirea cu 23%, faţă de primele nouă luni ale anului 2002, a fluxului de investiţii în capitalul fix; creşterea în ianuarie-octombrie 2003 a volumului comerţului exterior cu 29,1%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2002, astfel încît exporturile către ţările membre ale CSI s-au majorat cu 21%, iar cele către ţările UE şi ale Europei Centrale şi de Est — cu 27,8% şi, respectiv, cu 47,7%. În anul 2003 o tendinţă pozitivă a înregistrat şi volumul importurilor, crescînd în primele 10 luni ale acestui an cu 31,5%, în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, importurile din ţările membre ale CSI au sporit cu 46%, în timp ce cele din ţările UE (27,6% din volumul total de importuri ale Moldovei) şi ale Europei Centrale şi de Est — cu 39,9% şi, respectiv, cu 20,9%.
Alte succese ale Guvernului ar fi, în viziunea premierului, acumularea la bugetul consolidat în perioada ianuarie-noiembrie 2003 a unor venituri în sumă de 5 mlrd 817,9 mln lei, cu 31% mai mult decît în perioada similară a anului precedent şi cu 6,3% mai mult decît a fost prevăzut, precum şi încasarea la bugetul de stat a unor venituri în valoare de 4 mlrd 53,5 mln lei, cu 36,2% mai mult decît în perioada similară a anului 2002 şi cu 106,5% mai mult decît s-a preconizat.
Vasile Tarlev a mai arătat că în ianuarie-noiembrie 2003 pentru deservirea datoriei externe de stat (1 mlrd 393,7 mln USD: 989,6 mln USD — datoria publică; 404,1 mln USD — cea privată) s-au efectuat plăţi în valoare 46 mln USD, în timp ce pentru onorarea datoriei interne de stat (2 mlrd 890,4 mln lei) au fost utilizate mijloace băneşti în sumă de 287,8 mln lei.
Principala concluzie ce transpare din alocuţiunea prim-ministrului Vasile Tarlev este faptul că “în pofida tuturor dificultăţilor şi problemelor tradiţionale”, anul 2003 “va intra în istorie drept un an al noilor împliniri întru dezvoltarea social-economică a Moldovei”. O asemenea concluzie rezultă şi din discursul Preşedintelui Voronin rostit cu aceeaşi ocazie de închidere a sesiunii de toamnă-iarnă a Legislativului moldovenesc. Singura deosebire ţine mai curînd de forma de redare şi de perioada la care s-au referit cei doi demnitari, şeful statului menţionînd cu emfază că în ultimii trei ani s-a reuşit nu doar stoparea declinului economic, ci şi asigurarea unei creşteri economice, promovarea unei politici sociale active, accelerarea cursului spre integrarea europeană etc. În acest context, se cere de menţionat că nu acelaşi lucru rezultă din Rezoluţia Parlamentului European referitoare la Republica Moldova din 18 decembrie 2003, în textul căreia se arată că “din cauza insuficienţei aparatului administrativ şi lipsei unui control democratic eficient asupra acestuia, economia Moldovei cunoaşte un nivel înalt de corupţie, un sector neformal ce acoperă aproape 80% şi, prin urmare, o lipsă de venituri fiscale”, precum şi că “sistemul social al acesteia [Moldovei] este ineficient, ceea ce face ca ţara să se afle printre cele mai sărace state din Europa”. Astfel, considerînd că “Guvernul Moldovei n-a fost în stare să stabilizeze economia”, Parlamentul European face apel către această autoritate “să intensifice procesul de reforme economice şi sociale, continuînd elaborarea şi punerea în aplicare a măsurilor de combatere a corupţiei”.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |