Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Guvernului

Finanţare externă

Într-o declaraţie făcută la 15 august 2003 Premierul Tarlev menţiona că restabilirea relaţiilor de colaborare cu organismele financiare internaţionale este o prioritate a Republicii Moldova, una de care depinde capacitatea noastră de a ieşi din criza economică actuală. Această declaraţie reflectă gravitatea situaţiei în care s-a pomenit guvernul în urma retragerii succesive a finanţării externe din partea FMI şi a Băncii Mondiale în valoare de circa 30 milioane de dolari SUA din cauza inconsecvenţei politicilor economice şi a neîndeplinirii obligaţiilor asumate faţă de finanţatori. În condiţiile retragerii finanţării externe sub semnul întrebării sînt atît restructurarea unor împrumuturi în sumă de circa 200 mln USD prin intermediul Clubului de la Paris, cît şi suplinirea unor sume considerabile prevăzute în bugetul 2003 din contul donaţiilor nerambursabile. Întrucît veniturile şi, prin urmare, cheltuielile bugetare vor trebui micşorate, vor rămîne fără acoperire financiară mai multe proiecte guvernamentale, inclusiv reforma teritorial-administrativă şi strategia de creştere economică şi de combatere a sărăciei.

În aceste condiţii Guvernul a anunţat că va elabora, cu sprijinul consultanţilor FMI, cîteva planuri de acţiune în vederea acoperirii deficitului bugetar ce va apărea curînd. Se vor avea în vedere mai multe scenarii, inclusiv scenariul în care nu se va reuşi obţinerea unor finanţări nerambursabile şi nu va fi obţinută amînarea plăţilor pentru serviciul datoriei externe. Potrivit unor analişti, în cel din urmă caz guvernul va fi nevoit fie să renunţe la o serie de programe sociale şi economice interne, care nu mai pot fi acoperite financiar, fie să apeleze la Banca Naţională a Moldovei. Rezervele valutare ale BNM vor fi indispensabile pentru reeşalonarea datoriei externe în lipsa unor credite preferenţiale din afară. În acelaşi timp epuizarea acestora va crea riscul devalorizării valutei naţionale şi al creşterii necontrolate a preţurilor, ceea ce, estimează analiştii, ar putea duce la o criză economică, criză care ar putea degenera în una politică şi socială.

Considerente de acest ordin l-au determinat probabil pe Premierul Tarlev să îndemne Ministerul Finanţelor să identifice “surse reale de finanţare a cheltuielilor bugetare” şi să elaboreze un buget “echilibrat, cu venituri asigurate şi cheltuieli prioritare” pentru anul 2004, al cărui proiect urmează a fi definitivat pînă la 25 august a.c.

Dialog cu sindicatele

Un motiv în plus de îngrijorare pentru guvernul moldovean în condiţiile actuale sînt revendicările sindicatelor, în special cea care ţine de majorarea salariilor angajaţilor din sfera bugetară. Recent Guvernul a anunţat o majorare de 15% a salariilor bugetarilor, potrivit legii bugetului pentru 2003, cu începere din 1 septembrie 2003, în timp ce Confederaţia Sindicatelor a revendicat încă din mai 2003 dublarea salariilor, ameninţînd că va recurge la grevă generală şi proteste stradale în cazul nerespectării acestei revendicări.

Deoarece în cadrul rundei de negocieri dintre sindicate şi executiv din 1 august nu s-a ajuns la un compromis, negocierile au fost reluate în cadrul şedinţei Comisiei republicane tripartite pentru negocieri colective (Guvern-Sindicate-Patronate) din 7 august. Deşi de data aceasta sindicatele au acceptat anumite concesii şi au revendicat o majorare de doar 50%, acceptabilă atît pentru sindicate, cît şi pentru Guvern, Guvernul a menţinut pragul de majorare de 15%, recomandîndu-le în schimb sindicaliştilor să fie mai insistenţi cu patronii atunci cînd este vorba despre achitarea la timp a salariilor şi să evite astfel acumularea restanţelor salariale.

În replică, Confederaţia Sindicatelor i-a remis Guvernului un demers oficial în care îi propune acestuia să semneze pînă la 20 august un acord care să conţină măsuri concrete de soluţionare a litigiului legat de majorarea salariilor. Sindicatele propun o majorare de 50% cu începere de la 1 septembrie 2003, lichidarea restanţelor salariale în instituţiile bugetare şi în sfera de producere pînă la 1 septembrie şi 1 octombrie 2003 respectiv, precum şi elaborarea şi aprobarea unei legi privind sistemul de stabilire a salariilor în sistemul bugetar.

Potrivit sindicatelor, aceste măsuri se impun în condiţiile în care începînd din 1 iulie au fost majorate tarifele la electricitate şi la gaze naturale, iar inflaţia a atins cota de 40%. Salariul mediu al bugetarilor este în prezent de 662 de lei (circa 50 de dolari SUA) şi constituie 60% din valoarea coşului minim de consum, majoritatea angajaţilor din sfera bugetară trăind sub pragul sărăciei.

În cazul în care Guvernul va accepta semnarea acordului propus de sindicate şi îi va respecta prevederile, sindicatele vor renunţa la acţiunile de protest anunţate anterior. Între timp, sindicatul angajaţilor din sănătate “Sănătatea” le-a cerut deja organelor teritoriale afiliate să pregătească colectivele de muncă din ramură pentru grevă în semn de protest faţă de nedorinţa Guvernului de a majora salariile.

Remanieri

Printr-un decret prezidenţial emis la 5 august 2003, Marian Lupu, viceministru al Economiei, a fost numit în funcţia de ministru al Economiei, iar Valentin Beniuc, Rector al Academiei de Studii Diplomatice si Relaţii Internaţionale, a fost numit ministru al Educaţiei.

Marian Lupu are 37 de ani, este doctor în economie (a făcut aspirantura la Academia “A. Plehanov” din Moscova). A urmat stagii la FMI şi OMC, iar din 1991 a activat în cadrul Ministerului Economiei. Din 2001 este ministru adjunct al Economiei şi este cunoscut drept un reformator cu vederi prooccidentale.

Valentin Beniuc are 47 de ani, este doctor în istorie şi a avut o carieră academică, între anii 2000–2003 ocupînd succesiv postul de rector a două înstituţii de studii superioare. Beniuc mai este reprezentantul Guvernului în Consiliul de Observatori al instituţiei publice “Teleradio Moldova”, al cărui preşedinte a fost ales ulterior.

Administrativ

Guvernul a instituit, pe lîngă Ministerul Afacerilor Externe (MAE), Departamentul de Integrare Europeană (DIE), prin comasarea a trei instituţii de profil din cadrul MAE şi al ministerului Economiei. Departamentul va fi dirijat ex officio de către Andrei Stratan, prim-viceministru al Afacerilor Externe. Departamentul va avea 29 de angajaţi şi trei direcţii generale: pentru relaţiile politice cu UE, pentru cooperare economică cu UE şi Biroul naţional al Pactului de Stabilitate. Departamentul va asigura executarea strategiei de integrare europeană a Moldovei şi promovarea politicii guvernamentale în acest domeniu, compatibilitatea programelor şi acţiunilor guvernului moldovean cu obiectivele integrării europene şi cooperarea regională în sud-estul Europei şi coordonarea problemelor de asistenţă financiară acordata Republicii Moldova de UE. Crearea acestei instituţii specializate pe lîngă MAE a fost prezentată de administraţia de la Chişinău drept o măsură pozitivă şi una care va facilita în mod considerabil realizarea obiectivului integrării europene a Moldovei.

Executivul a mai aprobat regulamentul de activitate al Departamentului de Stat Migratiune (DSM). Acesta va prelua funcţiile şi personalul Direcţiei principale pentru refugiaţi din cadrul ministerului Justiţiei, funcţiile de eliberare a invitaţiilor pentru cetăţenii străini şi apatrizi la solicitarea persoanelor juridice din cadrul MAE şi dreptul de a elibera invitaţii în baza solicitărilor depuse de persoane fizice din cadrul Departamentului Tehnologii Informaţionale. Departamentul se va ocupa de asemenea de prelungirea vizelor de intrare, de eliberarea vizelor de ieşire şi de şederea şi stabilirea temporară sau permanentă a cetăţenilor străini şi a apatrizilor etc.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet