Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Guvernului

Activitatea Guvernului în perioada 16–31 ianuarie 2006

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #66 |

Numiri

Guvernul a acceptat propunea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind numirea domnului Iulian Grigoriţă în calitate de Consul general al Moldovei în Germania, cu reşedinţă în oraşul Frankfurt pe Main. Anterior Iulian Grigoriţă a deţinut funcţia de secretar II în Ambasada Republicii Moldova din Germania şi funcţii diplomatice în cadrul aparatului central al MAEIE.

Executivul i-a confirmat pe Valentin Beniuc în postul de rector al Institutului de Relaţii Internaţionale din Moldova şi pe Victoria Melnic în postul de rector al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Confirmările au fost făcute în baza rezultatelor concursurilor desfăşurate de senatele instituţiilor de învăţămînt respective. De notat că anterior deputaţii din fracţiunile parlamentare de opoziţie au făcut în adresa Guvernului interpelări referitor la tărăgănarea organizării concursului pentru ocuparea funcţiei de rector al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, precum şi referitor la deciziile Guvernului prin care era favorizat Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova, fondat şi condus anterior de Valentin Beniuc, ex-ministru al educaţiei.

Hotărîri

Hotărîrea privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Guvern. Proiectul de lege elaborat de Guvern propune instituirea Ministerului Administraţiei Publice Locale, în sarcina căruia, conform unor oficiali din Aparatul Guvernului, ar putea intra “coordonarea domeniului administrării publice locale, asigurarea conlucrării eficiente dintre administraţia publică centrală şi cea locală”. Se presupune că noul minister va prelua o parte din funcţiile Agenţiei pentru Dezvoltare Regională şi ale Biroului Naţional Migraţiune. După adoptarea legii, Guvernul va elabora structura, statele de funcţii şi regulamentul de activitate ale noului minister.

Mai mulţi experţi în domeniu consideră că această decizie a executivului este adoptată la sugestia şefului statului fără analize prealabile profunde, fapt care poate crea deficienţe în promovarea şi realizarea ei. Astfel, noul minister va avea un domeniu limitat — al administraţiei publice locale, spre deosebire de structuri similare din alte state, care au în sarcină întreaga administraţie publică profesionistă. De asemenea, se pare că proiectul nu a fost coordonat suficient cu Consiliul Europei şi organismele specializate ale acestuia, care pot interpreta crearea noului minister drept o nouă încercare de a influenţa şi controla puterea locală.

Despre inoportunitatea proiectului poate vorbi şi faptul că recent Guvernul a aprobat Strategia de reformă a administraţiei publice centrale, care presupune realizarea unor mecanisme de descentralizare, de reorganizare şi optimizare a administraţiei publice centrale. Crearea noului minister nu este prevăzută expres de Strategia reformei şi pare să constituie o măsură “paralelă” principiilor şi scopurilor stabilite şi consultate cu organismele internaţionale la elaborarea respectivei strategii.

Pentru a asigura activitatea noului minister ar fi necesară nu numai modificarea Legii cu privire la Guvern, dar şi a Legii privind administraţia publică Locală, a Legii privind statutul alesului local, a Legii contenciosului administrativ şi Legii cu privire la actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale (în cazul că actualele oficii teritoriale ale Aparatului Guvernului vor trece în structura noului minister), iar avînd în vedere că se intenţionează preluarea unor funcţii ce revin altor structuri guvernamentale, va trebui modificată Legea cu privire la migraţiune, precum şi revizuite o serie de strategii naţionale (SCERS, Programul “Satul Moldovenesc”), pentru a stabili locul şi sarcinile noului minister în realizarea lor.

Hotărîrea privind prelungirea termenului de confirmare a cetăţeniei Republicii Moldova. Guvernul a modificat hotărîrea sa anterioară nr.959/09.09.2005 cu privire la măsurile de asigurare a confirmării cetăţeniei şi documentării populaţiei din localităţile din stînga Nistrului (Transnistria), extinzînd termenul aplicării ei pînă la 1 iulie 2006 (anterior termenul era stabilit pînă la 1 ianuarie 2006). Documentul în cauză prevede posibilitatea confirmării cetăţeniei Republicii Moldova prin aplicarea ştampilei corespunzătoare în actele de identitate, precum şi eliberarea gratuită (o singură dată) a actelor de identitate ale Moldovei pentru persoanele care, la data de 10 septembrie 2005, erau înregistrate în localităţile din stînga Nistrului (Transnistria).

Necesitatea modificării nu este anunţată public, dar se poate presupune că a fost determinată de numărul redus de persoane care s-a adresat pentru perfectarea actelor respective şi de perioada iniţială prea scurtă acordată de autorităţi în acest scop.

Hotărîrea privind recunoaşterea dreptului de proprietate al Ucrainei. Guvernul Republicii Moldova a aprobat o hotărîre prin care este recunoscut dreptul de proprietate al Ucrainei asupra unor obiecte amplasate pe teritoriul Moldovei (o parte a unui sistem de irigare din sudul Moldovei şi a unui apeduct amplasat în raionul Ştefan-Vodă). Decizia respectivă a fost luată în conformitate cu acordul interguvernamental din 11 august 1994 privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi reglementarea raporturilor de proprietate. Conform acordului respectiv, fiecare dintre Părţi recunoaşte dreptul celeilalte, al cetăţenilor şi persoanelor fizice din ţara acesteia la proprietatea asupra întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi altor obiecte situate pe teritoriul său şi care la 1 decembrie 1990 se aflau sub autoritatea organelor conducerii de stat ale celeilalte Părţi, precum şi a celor care constituie proprietatea unor persoane juridice şi fizice.

Moldova a solicitat Ucrainei recunoaşterea dreptului de proprietate asupra a mai mult de 140 de obiective şi pînă în prezent au fost finalizate actele de recunoaştere a cîtorva fabrici şi instituţii balneo-climaterice. Recent premierul moldovean şi-a exprimat regretul în legătură cu situaţia la capitolul dat, mai ales referitor la starea fabricilor de vinuri amplasate pe teritoriul Ucrainei, ajunse în stare de faliment. Vasile Tarlev a solicitat expedierea unor noi solicitări autorităţilor guvernamentale şi locale din Ucraina, includerea acestor chestiuni în ordinea de zi a şedinţei comisiei mixte moldo-ucrainene pentru colaborare în domeniul comercial-economic. Mass-media oficială nu informează dacă în cadrul recentei sale vizite la Kiev premierul Moldovei a abordat cu şeful cabinetului ucrainean problema recunoaşterii proprietăţii amplasate pe teritoriul statului vecin.

Aviz pozitiv propunerii de modificare a Codului electoral. Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral, conform căruia, pentru înregistrare, candidaţii trebuie să prezinte, împreună cu celelalte documente cerute de art. 44 al Codului electoral, şi certificatul privind starea sănătăţii. Comunicatele de presă la această temă nu oferă detalii despre conţinutul proiectului înaintat de un grup de deputaţi din fracţiunea PCRM şi acesta nu a fost făcut accesibil publicului, dar se poate spune cu certitudine că afară de momentele tehnice neclare, există şi alte impedimente serioase în calea adoptării.

Introducerea prevederii în cauză poate avea mai multe efecte negative, printre cele mai evidente fiind posibilităţile de abuz din partea serviciilor medicale, a organelor electorale, precum şi crearea unor premise pentru coruperea acestor instituţii de către concurenţii de rea credinţă.

Din perspectivă mai generală, în cazul că reglementarea va fi introdusă şi va avea conţinut normativ-obligatoriu cu efecte juridice referitoare la înregistrarea candidaţilor, va apărea problema corespunderii acestui document prevederilor constituţionale şi internaţionale cu privire la drepturile omului. Nu există şi garanţii suficiente referitoare la protecţia morală a persoanei, datele din certificatele medicale putînd ajunge în mass-media sau aflate şi utilizate de concurenţi.

Hotărîrea privind aprobarea proiectului de lege despre accesul la actele oficiale. Conform proiectului aprobat de Guvern, în Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale vor fi introduse reglementări care obligă la publicarea acestor documente în Internet, în cel mult 3 zile de la semnare şi înregistrare.

De remarcat că necesitatea accesului liber la actele oficiale din baza legislativă a ţării este menţionată de mai mult timp, însă pînă în prezent încercările de acest gen aveau un caracter neorganizat, neoficial sau presupuneau procurarea unor programe speciale şi abonamente costisitoare. Încă în luna septembrie 2005 un grup de deputaţi din fracţiunea Partidului Democrat din Moldova au înaintat un proiect de lege privind accesul liber prin Internet la actele legislative şi normative ale Republicii Moldova, dar acest document nu a fost susţinut de majoritatea parlamentară şi nici de Guvern, care au preferat să fie elaborat un alt document, pe care Parlamentul ar trebui să-l examineze deja în sesiunea de primăvară. Simpla adoptare a legii nu va avea însă efectul realizării, deoarece ulterior Guvernul (prin intermediul Ministerului Justiţiei, care ţine evidenţa oficială a legislaţiei), va trebui să asigure plasarea tuturor actelor legislative şi normative cu acces liber în Internet, iar acest lucru presupune elaborarea şi menţinerea unui soft special, a unui personal calificat şi bine plătit, a unei pagini web cu acces rapid etc. Nu este exclusă şi o anumită rezistenţă din partea concurenţilor, în special a editorilor Monitorului Oficial şi a organizaţiilor care comercializează baze de date juridice cu actualizări, care vor rămîne fără o bună parte a clienţilor.

Recent în Internet a apărut pagina www.justice.md care oferă posibilitatea consultării legislaţiei Republicii Moldova, dar programul se află la etapa de testare şi are foarte multe neajunsuri. Totuşi, faptul că problema este în sfîrşit abordată la nivel guvernamental este un lucru îmbucurător, constituind un pas înainte spre asigurarea accesului la informaţia publică, consolidarea şi afirmarea statului de drept.

Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Declaraţie privind normalizarea situaţiei din regiunea transnistreană

În documentul respectiv, difuzat la 23 ianuarie, executivul reconfirmă onorarea angajamentelor asumate în cadrul acordului la care s-a ajuns la 30 decembrie 2005 între guvernele Republicii Moldova şi Ucrainei privind efectuarea unui control eficient la graniţa moldo-ucraineană. Concomitent, Guvernul informează despre modificarea hotărîrilor sale anterioare cu scopul de a restabili procedurile simplificate de evidenţă a agenţilor economici din stînga Nistrului şi de acordare a unor facilităţi la plăţile efectuate de aceştia în legătură cu operaţiunile de import-export.

În aceeaşi declaraţie executivul apelează către participanţii la procesul de negocieri şi le solicită “să sprijine eforturile Guvernului Moldovei şi ale Guvernului Ucrainei pentru realizarea înţelegerilor la care s-a ajuns în efectuarea controlului eficient la graniţa de stat moldo-ucraineană şi în crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea agenţilor economici din regiunea transnistreană a Republicii Moldova”.

La 25 ianuarie 2006, cînd urma să fie pus în aplicare acordul dintre cele două guverne despre controlul la frontieră, mai întîi autorităţile de la Tiraspol, apoi reprezentanţii SUA urmaţi de oficialităţi de la Kiev au declarat că înţelegerea stabilită este suspendată pe o perioadă nedeterminată. În numele Guvernului de la Chişinău situaţia a fost comentată de Ministrul reintegrării Vasile Şova, care a declarat că prevederile documentului semnat la 30 decembrie 2005 “vor continua să fie implementate”, dar a menţionat şi faptul că există “anumite probleme tehnice de implementare a procedurii de export-import în baza specimenelor vamale moldoveneşti”, probleme care urmează a fi discutate la finele lunii ianuarie la o reuniune a experţilor.

Implementarea propunerilor businessmanilor

În cadrul şedinţei convocate de Vasile Tarlev, vicepreşedintele Consiliului Economic de pe lîngă Primul-ministru, Iacob Tihman, a declarat că Guvernul a reuşit implementarea în acţiuni şi acte normative concrete “a aproape jumătate” din propunerile formulate în cadrul business-forumului “Climatul investiţional în Moldova”. Progresul realizat priveşte implementarea reformei regulatorii şi politica administrării fiscale, Tihman afirmînd că practic a dispărut problema controalelor dese din partea organelor de stat. Oficialităţile guvernamentale au afirmat că alte propuneri ale oamenilor de afaceri vor fi luate în consideraţie la elaborarea cadrului de cheltuieli pentru anii 2007–2009.

20 decembrie 2005 – 15 ianuarie 2006 1–14 februarie 2006