Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Guvernului

Numiri

Guvernul a propus numirea doamnei Larisa Miculeţ în funcţia de Ambasador al Republicii Moldova în Israel, iar la 28 decembrie 2005 Preşedintele ţării a semnat decretul respectiv. Larisa Miculeţ are studii juridice superioare. A activat în organele procuraturii începînd cu 1979. Din anul 2001 a exercitat funcţia de reprezentant al Moldovei în Iniţiativa Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (domeniul combaterii criminalităţii organizate). În anul 2001 a candidat la funcţia de deputat în Parlament pe listele blocului electoral “Alianţa Braghiş”.

În prezent rămîn vacante funcţiile de ambasador al Republicii Moldova în România şi cea de Reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lîngă oficiul ONU de la Geneva (Confederaţia Elveţiană).

Hotărîri

• Hotărîrea pentru aprobarea Planului de activitate a Guvernului pe trimestrul I al anului 2006. Documentul prevede:
  • aprobarea în perioada de referinţă a cîtorva programe şi strategii naţionale (în domeniile învăţămîntului, a politicii investiţionale de stat, a comunicaţiilor electronice etc.);
  • elaborarea unor proiecte de acte legislative (privind întreprinderile mici şi mijlocii, privind medierea în cauzele civile, privind susţinerea dezvoltării regionale, privind securitatea generală a produselor);
  • adoptarea unor proiecte de acte normative (privind expertiza tehnică în construcţii, Cadastrul funciar al statului, regulamentul-tip al instituţiilor de învăţămînt superior şi de cercetare ştiinţifică, Regulamentul privind activitatea personalului diplomatic responsabil de relaţiile comercial-economice);
  • analiza activităţii în anumite domenii (negocierile multilaterale din cadrul OMC, implementarea strategiei de promovare a exporturilor, implementarea SCERS, a Planului de acţiuni RM-UE, cooperarea cu Consiliul Europei etc.).

• Hotărîrea cu privire la aprobarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova. Strategia conţine mai multe capitole referitoare la: cadrul conceptual al reformei; principiile reformei administraţiei publice; scopul, obiectivele şi subiectivele reformei; componentele reformei; rezultatele scontate; eventualele riscuri la implementarea reformei administraţiei publice centrale; monitorizarea implementării. Concomitent a fost aprobat şi Planul de implementare a Strategiei, care conţine obiectivele trasate, acţiunile preconizate, autorităţile publice responsabile şi termenele de realizare. Informaţia subiecţilor implicaţi referitor executarea planului de implementare a Strategiei urmează a fi prezentată trimestrial Unităţii de coordonare a reformei.

• Hotărîrea privind majorarea salariilor pentru cadrele didactice şi angajaţii din unităţile sferei sociale. Decizia prevede majorarea de la 1 decembrie 2005 a salariilor de funcţie a cadrelor didactice (cu 40%), ale personalului din instituţiile de învăţămînt preşcolar şi general, din unităţile sanitare, de asistenţă socială, ştiinţă, artă, sport şi din alte unităţi bugetare (în medie cu 20–60%), ale militarilor (de la 1 ianuarie, cu 30%). Noile majorări nu vor fi aplicabile personalului de specialitate subordonat Parlamentului, Guvernului şi Preşedintelui, nici în privinţa judecătorilor şi procurorilor. Hotărîrea a fost adoptată din cauza tărăgănării intrării în vigoare a noii legi privind salariile din sectorul bugetar şi ca urmare a presiunilor exercitate de angajaţii din învăţămînt care ameninţau cu declanşarea unor greve. Chiar şi după adoptarea respectivei decizii, profesorii din mai multe raioane au declarat că majorarea nu va ameliora situaţia şi că este necesară stabilirea unui sistem de indexare a salariilor în dependenţă de creşterea minimului de existenţă.

• Hotărîrea privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Guvernul propune să se permită cetăţenilor scoaterea din Republica Moldova a sumelor de pînă la 10 mii Euro fără permisiunea Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi să se permită introducerea valutei în Republica Moldova fără careva limitări. În acelaşi timp, în legislaţie se păstrează prevederea actuală despre obligativitatea declarării verbale la vamă a sumelor de valută introduse în ţară, în cazul că valoarea acestora nu depăşeşte 200 Euro, precum şi a declarării scrise, în cazul că suma introdusă depăşeşte valoarea indicată. În situaţia cînd cetăţenii nu declară valuta la intrarea în ţară, sînt atestate multiple cazuri de întocmire a unor cauze penale, invocîndu-se comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 248 al Codului penal — Contrabanda (se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 300 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 3000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate).

• Hotărîre cu privire la activitatea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei întru realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei. Executivul a stabilit că în 10 luni ale anului 2005 Centrul a pornit 500 de cauze penale, dintre care 316 (63%) se referă la infracţiuni de corupţie şi 151 (30%) — la delicte economico-financiare, prejudiciul estimat în cauzele penale pornite constituind cca 251 milioane lei (19,5 milioane USD). Decizia guvernamentală nu conţine date despre numărul de dosare trimise în judecată şi nici despre cele examinate de instanţele judecătoreşti, soluţiile emise în aceste cauze, dar unele date atestă că în bugetul 2005 au fost acumulaţi graţie măsurilor întreprinse de CCCEC peste 30 milioane lei. În acelaşi timp, Guvernul a constatat necesitatea intensificării în continuare a acţiunilor de prevenire şi combatere a corupţiei, ridicării responsabilităţii instituţiilor administraţiei publice în implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, sporirii gradului de transparenţă în activitatea acestora, inclusiv în relaţiile cu mass-media. Centrului i s-a cerut să intensifice activităţile de depistare a faptelor de corupţie săvîrşite de persoanele cu funcţii de conducere, precum şi să implementeze un sistem complex de acţiuni de colaborare cu organizaţiile nonguvernamentale şi alte grupuri reprezentative ale societăţii civile pentru ridicarea nivelului de educaţie anticorupţie a populaţiei.

• Hotărîre cu privire la aprobarea Programului de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor din Republica Moldova pînă în anul 2015. Hotărîrea este adoptată în scopul restabilirii şi dezvoltării sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare, prestării unor servicii de bună calitate consumatorilor, soluţionării problemelor ce ţin de utilizarea raţională şi păstrarea resurselor acvatice. Programul respectiv conţine estimări ale stării actuale a sistemelor de instalaţii de alimentare cu apă, a rezervelor de exploatare a apelor subterane şi calitatea lor, precum şi a volumului lucrărilor de modernizare şi dezvoltare necesare. Sumele necesare pentru realizarea Programului sînt estimate la peste 5 miliarde de lei (circa 390 milioane dolari SUA).

• Hotărîrea privind aprobarea proiectului legii cu privire la principiile şi mecanismul de reglementare a activităţii de întreprinzător. Proiectul aprobat de Guvern propune instituirea unor reglementări noi în domeniul reglementării activităţii antreprenoriale, astfel încît numai Parlamentul şi Guvernul să poată stabili reglementări pentru întreprinzători. Alte autorităţi administrative care vor avea nevoie de noi reglementări, vor fi nevoite să le elaboreze şi să le prezinte spre aprobare Guvernului. În acest fel se contează a institui reglementări stabile şi transparente pentru domeniul business-ului, a limita interesele departamentale care adesea conduc spre crearea unor obstacole inutile în activitatea întreprinzătorilor. Acelaşi proiect mai propune instituirea unor interdicţii pentru efectuarea controalelor abuzive ale activităţii economice, stabilind că nimeni nu poate fi controlat în afară de cazurile în care există fapte ce întrunesc elemente ale unei infracţiuni sau contravenţii administrative. Noua lege are menirea de a continua şi aprofunda procesul de liberalizare şi dereglementare, iniţiat prin aşa-numita “Lege a ghilotinei”, scopul final urmărit de autorităţi fiind stimularea iniţiativei private în business şi implicit, contribuirea pe această cale la majorarea numărului de angajaţi, extinderea bazei economice impozabile.

• Hotărîrea de aprobare a proiectului de lege pentru modificarea Legii cu privire la patenta de întreprinzător. Guvernul propune reducerea cu 30% a preţului patentelor de întreprinzător, cu condiţia că deţinătorii acestora vor plăti individual cotele de asigurări sociale de stat. În prezent taxele lunare pe care sînt obligaţi să le achite deţinătorii de patentă de întreprinzător din municipiul Chişinău constituie între 30 şi 600 lei, în localităţile rurale acestea fiind de două ori mai reduse. Aceste taxe lunare unice pentru patentă includ în sine: impozitul pe venit, impozitul pentru folosirea resurselor naturale, taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a presta servicii la transportarea călătorilor, precum şi defalcările în bugetul asigurărilor sociale de stat. Mai mulţi experţi estimează că veniturile încasate de deţinătorii de patentă depăşesc cu mult taxele achitate şi în acest fel la bugetul asigurărilor sociale se acumulează o parte infimă din venitul real obţinut, spre deosebire de impozitul obţinut din salariu sau altă activitate antreprenorială decît cea pe bază de patentă. Avînd în vedere faptul că actualmente sistemul asigurării sociale practicat în Republica Moldova este bazat încă pe solidaritatea contribuţiilor, ideea promovată de Guvern pare a avea la bază scopuri destul de pragmatice — deşi este anunţată ca o facilitate, în realitate măsura respectivă se poate transforma într-o povară mai mare pentru plătitor.

Şedinţe. Decizii. Declaraţii

• Primul-ministru Vasile Tarlev a dispus crearea unui Consiliu Coordonator pentru monitorizarea activităţilor de elaborare şi implementare a proiectelor de utilizare a resurselor regenerabile, consiliu care va fi condus de Gheorghe Duca, Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Activităţile preconizate presupun identificarea surselor alternative de energie prin valorificarea potenţialului tehnic al resurselor regenerabile de origine solară, biomasă, eoliană şi hidro, alegîndu-se proiectele ce vor avea grad înalt de performanţă tehnică şi raport optimal între cheltuieli şi beneficiu. Consiliul va avea şi sarcina elaborării, promovării şi implementării proiectelor de producere a combustibilului de origine vegetală (din rapiţă, sorg zaharat) pentru motoarele cu ardere internă.

• Convocat în şedinţă de totalizare, Consiliul Economic ce activează pe lîngă Primul-ministru a făcut un bilanţ al activităţii anuale. Organul consultativ respectiv a avizat peste 250 proiecte de hotărîri şi iniţiative ale Guvernului în domeniul activităţii economice, a iniţiat desfăşurarea Forului oamenilor de afaceri în cadrul căruia puterea a dialogat cu reprezentanţii business-ului autohton. Declarîndu-se mulţumit de activitatea Consiliului, Primul-ministru a solicitat membrilor acestuia elaborarea unui plan de acţiuni pentru lichidarea contrabandei şi legalizarea economiei tenebre.

• Guvernul a iniţiat desfăşurarea unui proiect-pilot în cîteva sectoare din republică pentru testarea noului mecanism de acordare a compensaţiilor nominative, bazat pe principiul verificării gradului de necesitate în asistenţă socială. Proiectul ce va fi lansat de la 1 februarie 2006 în raioanele Soroca, Orhei şi Leova, precum şi în sectorul Rîşcani al municipiului Chişinău are drept scop determinarea metodei optime de acordare a ajutorului social persoanelor nevoiaşe, prin testarea unor metode de stabilire a beneficiarilor de compensaţii nominative reieşind din evaluarea venitului global al familiei. Actualmente sistemul de asistenta sociala include mai multe tipuri de prestaţii băneşti (13 la număr), majoritatea acordate în baza principiului de categorie, fără evaluarea veniturilor şi stării materiale reale a familiilor beneficiare.

• La 2 ianuarie 2006, după o şedinţă extraordinară în cadrul căreia a fost discutată situaţia de criză produsă în legătură cu sistarea livrărilor de gaze naturale din Federaţia Rusă, Guvernul a difuzat un comunicat de presă privind mersul negocierilor purtate de delegaţia RM cu Societatea pe acţiuni “Gazprom”. În comunicat se menţionează că în ultimele două luni ale anului 2005 Guvernul a încercat să negocieze cu factorii decizionali din Federaţia Rusă în scopul stabilirii preţului de piaţă la gazele naturale livrate Moldovei însă aceste negocieri au eşuat. Executivul menţionează poziţia pe care a ocupat-o în tratative, atenţionînd asupra factorilor ce determină poziţia Moldovei în cadrul respectiv: deţinerea de către “Gazprom” a pachetului de control în S.A “Moldova-Gaz”; desfăşurarea unei afaceri comune şi achitarea integrală a consumului curent; acordarea de preferinţe la perceperea TVA şi a taxelor de arendă; achitarea de către Moldova a preţului de 80 dolari SUA pentru 1000 m3 încă din anul 1996. Guvernul concluzionează că problema preţului gazelor ruseşti este una motivată exclusiv politic (deviind în acest fel de la poziţia în domeniu a preşedintelui Voronin), însă doreşte să continue negocierile cu colegii ruşi.

• După ce de la 1 ianuarie 2006 majoritatea produselor farmaceutice au crescut în preţ cu cca 8%, Vasile Tarlev a declarat că agenţii economici “nu au temei pentru majorarea preţurilor la medicamente”. În opinia Premierului, majorarea operată este speculativă şi executivul va elabora mecanisme pentru controlul calităţii acestor produse precum şi pentru reglementarea modului de formare a preţurilor la ele. În acelaşi timp, importatorii şi producătorii de medicamente motivează majorările operate prin introducerea de la începutul anului 2006 a TVA de 8% la produsele farmaceutice comercializate şi la materia primă importată pentru producerea lor în Republica Moldova. Asupra iminenţei scumpirilor s-a indicat şi la momentul examinării în Parlament a legilor respective, însă executivul a argumentat necesitatea introducerii TVA prin sporirea evidenţei, afirmînd totodată că măsurile întreprinse de autorităţi nu vor admite majorarea preţurilor în legătură cu creşterea TVA.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet