Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Guvernului

Activitatea Guvernului în perioada 13–26 septembrie 2005

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #58 |

Numiri

La şedinţa din 14 septembrie 2005 Guvernul a aprobat numirea deputatului Mihail Camerzan în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Portugheză. Amintim cititorilor noştri că ambasada Republicii Moldova în Portugalia a fost instituită la începutul anului 2005. Pînă la numirea în calitate de ambasador, Camerzan deţinea mandatul de deputat în Parlament din partea PCRM fără a avea vreo funcţie de conducere.

În perioada 2001–2005 el a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, făcînd parte din Blocul electoral “Alianţa Braghiş”. În acelaşi timp, Camerzan fiind primul care a părăsit formaţiunea respectivă după ce a fost promovat în funcţia de vicespeaker. În perioada 1998–2001 Camerzan a fost secretar al Biroului permanent al Parlamentului, ales pe listele Blocului electoral “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă”, preşedinte a blocului la acea vreme fiind Dumitru Diacov.

Totodată, este sugestiv să menţionăm că 9 deputaţi aleşi iniţial pe listele PCRM au renunţat la carnetul de deputat fiind promovaţi în diverse funcţii din administraţia publică centrală. Recent, Guvernul a propus numirea fostului deputat comunist Ion Filimon în funcţia de Ambasador în Belarus. Filimon este al 87-lea pe lista candidaţilor în Parlament din partea PCRM.

În anul 2001 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la serviciul diplomatic, lege care prevede o serie de condiţii pentru numirea în posturile diplomatice, cum ar fi: experienţă de activitate în serviciul diplomatic, numirea în funcţii diplomatice numai din cadrul ministerului de ramură sau din rîndul funcţionarilor angajaţi în instituţii specializate în relaţii internaţionale, cunoaşterea a cel puţin unei limbi de comunicare internaţională.

Şedinţe, hotărîri, decizii

Procesul de computerizare a instituţiilor de învăţămînt

În cadrul unei şedinţe, convocate de Prim-ministru, cu participarea unor responsabili din învăţămînt s-a constatat că realizarea Programului informaţional “Salt” decurge cu întîrziere. Pe de o parte, potrivit informaţiilor existente, cca 85% din şcoli dispun de săli cu computere, iar pînă la finele lunii septembrie toate şcolile din Moldova trebuie să fie dotate cu un calculator, cel puţin. Pe de altă parte, nu se specifică numărul mediu de calculatoare din fiecare şcoală, care sînt parametrii tehnici a celor existente cele existente, şi dacă sunt posibilităţi de conectare a lor la reţeaua Internet etc.

Programul “Salt” a fost iniţiat încă în anul 2004 la propunerea Preşedintelui ţării şi prevedea computerizarea şi conectarea la reţeaua Internet a tuturor instituţiilor preuniversitare de învăţămînt. Conform datelor Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sportului, cca 250 de şcoli nu dispun de un calculator şi numai 54% din instituţiile de învăţămînt au o sală de calculatoare (în mediu cîte 50 de copii la un calculator), majoritatea acestora fiind instalate încă în anii 1997–1998.

La finele anului 2004 Guvernul a aprobat o hotărîre (Nr.1424 din 22.12.2004) cu privire la realizarea Programului prezidenţial “Salt”, hotărîre care obliga Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor să efectueze lucrări de conectare gratuită la reţeaua Internet, pînă la 1 septembrie 2005, reţelele locale de calculatoare a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar. Aceeaşi hotărîre obliga Ministerul Educaţiei şi Ministerul Finanţelor să identifice resursele financiare necesare pentru procurarea pînă la finele anului 2005 a 6 mii de calculatoare destinate pentru dotarea şcolilor.

Guvernul a mai solicitat consiliilor locale să procure echipamentul necesar pentru crearea reţelelor raionale şi municipale ale direcţiilor de învăţămînt, precum şi să prevadă în bugetele anuale mijloace financiare pentru achitarea taxelor de conectare la Internet, de prestare a serviciilor Internet instituţiilor preşcolare de învăţămînt. În opinia mai multor experţi, anume această deviere a responsabilităţii pentru asigurarea financiară a realizării proiectului a dus la tergiversarea implementării lui, dat fiind faptul că bugetele locale erau deja aprobate, iar majorarea lor de către consiliile locale este legată de disponibilitatea resurselor financiare percepute în teritoriu. În caz de insuficienţe financiare ar fi putut să se recurgă la transferuri de la bugetul de stat, transferuri pe care tot Guvernul le aprobă. În acest sens, se poate presupune că, pentru prima etapă de realizare a Programului “Salt” şi crearea infrastructurii iniţiale, era mai eficientă alocarea întregii sume din contul bugetului de stat, ceea ce ar fi permis şi un control mai riguros asupra achiziţiilor de mărfuri şi servicii, obţinerea unor reduceri esenţiale din partea companiilor prestatoare etc.

În prezent, în Republica Moldova activează peste 1600 de instituţii preuniversitare de învăţămînt (şcoli, gimnazii, licee şi colegii). Pentru a dota o clasă în şcolile din mediul rural se estimează că sînt necesare minimum 10–12 calculatoare. Costul mediu al unui calculator, achiziţionat cu ridicata, este de cca 6000 lei (477 USD), iar dotarea acestuia cu sisteme operaţionale şi aplicaţii licenţiate (“Windows”, “Microsoft Office” şi antivirus) îi ridică preţul la cca 8000 lei (636 USD). Deşi Programul “Salt” urmează să finalizeze în cîteva luni, pînă la acest moment nu sînt prezentate date detaliate referitoare la numărul de calculatoare achiziţionate din surse bugetare şi costul acestora, precum şi faptul dacă acestea au fost instalate în conformitate cu cerinţele internaţionale referitoare la protecţia drepturilor de autor.

Hotărîri

Scutiri de impozite în agricultură

La aceiaşi şedinţă a executivului din 14 septembrie 2005 au fost aprobate propuneri de modificări în legislaţia fiscală, modificări menite să anuleze un şir de impozite în agricultură. Se prevede că începînd cu anul 2006 întreprinderile agricole urmează să achite doar impozitul funciar (de 1,5 lei pentru grad/hectar) şi impozitul în bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, persoanele fizice şi agenţii economici din agricultură vor fi scutiţi de un şir de impozite şi taxe pe care le achită în prezent: impozitul pe venit; impozitul pe avere imobiliară; taxa de amenajare a teritoriului, pentru apă şi fondul rutier. Noile modificări vor lipsi bugetele locale de sume estimate în total la peste 35 milioane de lei anual, pierderi care urmează a fi recuperate de la bugetul de stat.

Începînd cu 2004 cît şi pe parcursul lui 2005, potrivit unei legi speciale adoptate de Parlament, în raionul Taraclia este implementat un proiect-pilot de aplicare a impozitului unic în agricultură, efectele căruia de fapt nu au fost făcute publice pînă în prezent. Recenta idee de renunţare la impozitare în agricultură permite să constatăm (cel puţin pentru moment) că proiectul respectiv nu a reuşit, iar prin reducerea impozitelor Guvernul ar dori să diminueze şi impactul negativ al deciziei de introducere a TVA în agricultură începînd cu anul 2006.

În acelaşi timp, discuţiile din Parlament pe marginea anulării impozitelor şi taxelor în agricultură pot genera opinii controversate. Anterior, mai mulţi deputaţi s-au pronunţat că asemenea metode pot determina evaziuni fiscale, nemulţumiri care au fost susţinute şi de protestul autorităţilor administraţiei publice locale invocînd faptul că vor rămîne fără importante surse de venituri.

Aprobarea resurselor bugetare pentru anul 2006

În cadrul unei şedinţe neordinare a cabinetului de miniştri au fost aprobate proiectele de legi ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2006, proiectul legii fondurilor de asigurări obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2006, precum şi Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (2006–2008).

Potrivit datelor difuzate de mass-media, Guvernul a inclus în proiectele respective o serie de măsuri mai puţin aşteptate de contribuabili:

  1. Majorarea TVA: — aplicarea TVA de 20% la producţia din fitotehnie, horticultură şi zootehnie; — anularea facilităţilor fiscale la plata TVA pentru importul pesticidelor, îngrăşămintelor, utilajului şi tehnicii; — aplicarea TVA de 8% la importul şi livrarea medicamentelor.
  2. Introducerea unor noi impozite: impozitul privat (1% de la privatizarea obiectelor proprietate de stat); impozit de 0,8% băncilor comerciale la achitarea impozitelor faţă de stat.
  3. Menţinerea cotei maxime de 20% a impozitului pe venitul persoanelor fizice care depăşesc anual suma de 21 mii lei (1750 lei lunar).
  4. Majorarea pînă la 3% a impozitului pe salariu plătit de angajat în bugetul asigurărilor sociale de stat.
  5. Majorarea cu 151 de lei a primei de asigurare medicală obligatorie procurată de persoanele fizice ce nu sînt angajaţi în economia naţională (pînă la 816 lei).

Proiectul bugetului de stat mai prevede alocarea pentru realizarea proiectelor de investiţii incluse în Programul Naţional “Satul Moldovenesc” a sumei de 170 milioane de lei (13,52 milioane USD). Conform estimărilor iniţiale, costul total al implementării programului respectiv în anii 2005–2015 este de 45 miliarde lei (3,58 miliarde USD), dintre care în anii 2005–2006 urmează fi cheltuiţi 7 miliarde lei (556,7 milioane USD). Anual, pentru construcţia şi modernizarea reţelelor de asigurare cu apă şi canalizare sînt necesari circa 160 milioane lei (12,7 milioane USD), pentru dezvoltarea reţelelor de distribuire a gazelor naturale — 200 milioane lei (15,9 milioane USD), iar pentru protecţia şi dezvoltarea mediului ambiant — circa 500 milioane lei (39,8 milioane USD).

Cînd a fost lansat proiectului de lege a Bugetului de stat s-a menţionat posibilitatea de expunere unor opinii şi propuneri pe marginea prevederilor incluse, Primul-ministru accentuînd necesitatea “consultării opiniei publice”. Încercările noastre de a face unele comentarii la adresa Guvernului sau Ministerului Finanţelor de pe pagina oficială (unde a fost plasat oficial proiectul) nu au reuşit. În plus, la adoptarea de către executiv a proiectului atît sindicatele cît şi patronatul au venit cu obiecţii, afirmînd că Guvernul nu a luat în considerare mai multe propuneri ale lor (referitor la majorarea salariilor, investiţiilor, susţinerea agriculturii etc.).