Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Guvernului

Remanieri

Prin hotărîrea Guvernului din 1 martie 2006, Ion Chicu a fost numit viceministru al Finanţelor. Pînă la numire Ion Chicu a exercitat funcţia de consilier al Prim-viceprim-ministrului Zinaida Greceanîi.

Tot la 1 martie Guvernul a aprobat numirea Mariei Cara în funcţia de rector a Universităţii de Stat din Comrat.

La şedinţa din 7 martie 2006 Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind numirea Lidiei Guţu, în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în România.

La aceeaşi şedinţă din 7 martie Valentin Crudu a fost numit viceministru al Educaţiei, Tineretului şi Sportului, iar Valeriu Ţurcanu a fost numit în funcţia de viceministru al Culturii şi Turismului.

Hotărîri

Hotărîrea privind majorarea compensaţiilor nominative. În legătură cu majorarea tarifelor la gazele naturale Guvernul a decis majorarea cu 37 la sută, începînd cu 1 februarie 2006, a compensaţiilor nominative acordate unor categorii de populaţie pentru compensarea cheltuielilor legate de utilizarea gazelor naturale. Numărul beneficiarilor se estimează la peste 120 mii persoane, iar costul anual al majorării va cifra circa 7,5 milioane lei (circa 577 mii dolari SUA). Costul anual al aplicării Legii nr.933/2000 cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie se estimează la 220 milioane de lei (circa 17 milioane dolari SUA).

Hotărîrea despre aprobarea proiectului de lege privind scutirea de unele plăţi a mărfurilor şi serviciilor utilizate pentru construcţia centralei electrice de la Burlăceni. Executivul propune Parlamentului să scutească de plata taxelor vamale şi TVA mărfurile şi serviciile importate în scopul investiţiilor capitale la construcţia centralei electrice din apropierea satului Burlăceni, raionul Cahul. În opinia Ministerului Industriei şi Infrastructurii, acordarea facilităţilor ar permite urgentarea construcţiei centralei şi ar reduce costul obiectivului, fapt care se va reflecta şi asupra tarifelor la energia electrică ce va fi ulterior livrată de această centrală. Construcţia centralei se realizează de Compania “Mold Itera Energy”, care intenţionează să investească astfel timp de trei ani circa 250 milioane de euro. De notat că anterior Guvernul a mai propus aplicarea scutirilor respective pentru construcţia de la Burlăceni şi pentru una similară la Bălţi, iar Parlamentul a adoptat legea respectivă după dezbateri aprinse şi contradictorii. Ulterior însă Preşedintele Republicii a refuzat să promulge legea din cauza caracterului dubios şi netransparent al afacerii şi legislativul a fost de acord cu aceste calificări, respingînd legea. După apariţia conflictului cu Centrala electrică de la Dubăsari şi majorarea preţului la gazele naturale tema securităţii şi independenţei energetice a căpătat însă valori primare şi se poate vedea că autorităţile revin la realizarea unor proiecte care păreau să eşueze.

Hotărîrea privind alocarea mijloacelor financiare pentru efectuarea studiului de fezabilitate a construcţiei unei linii de curent electric cu tensiune înaltă. Guvernul a alocat din fondul de rezervă 1,5 milioane de lei (circa 115 mii dolari SUA) pentru finalizarea studiului de fezabilitate a construcţiei liniei de tensiune înaltă de 330 MW “Bălţi-Novodnestrovsk”. Anterior, construcţia dată a fost menţionată drept prioritate pentru asigurarea securităţii energetice a ţării, ea asigurînd importul de energie electrică din Ucraina şi exportul energiei electrice în Balcani.

Hotărîrea privind Programul de dezvoltare a capitalei. Guvernul a aprobat în calitate de priorităţi pentru anul 2006 în dezvoltarea municipiului Chişinău: construcţia liniei de troleibuz pînă la Universitatea Agrară de Stat (pînă la finele lunii aprilie); finalizarea lucrărilor de reparaţie la Catedrala “Naşterea Domnului”; redimensionarea şi reconstrucţiei Complexului memorial “Eternitate”; reconstrucţia staţiei de epurare biologică a apei şi construcţia Gării de Nord. La propunerea prim-ministrului, în program a fost inclusă şi reconstrucţia drumului spre Aeroportul Internaţional Chişinău.

Hotărîrea de aprobare a Regulamentului privind ordinea de aplicare a semnăturii digitale în documentele electronice ale autorităţilor publice. Regulamentul determină condiţiile de aplicare a semnăturii digitale în documentele electronice ale autorităţilor publice, ordinea de certificare a cheilor publice, obligaţiile şi drepturile persoanei care aplică semnătura digitală, cerinţele de asigurare a securităţii etc. Aplicarea regulamentului constituie una din condiţiile funcţionării sistemului “Guvernul Electronic”, astfel fiind create premize favorabile pentru implementarea schimbului electronic de documente de serviciu, se reduce timpul necesar pentru executarea şi coordonarea documentelor, sporeşte controlul asupra executării.

Hotărîrea privind instituirea Comisiei naţionale pentru elaborarea rapoartelor iniţiale şi periodice privind implementarea convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Este aprobată componenţa şi Regulamentul de activitate a Comisiei, conform căruia, printre sarcinile ei principale vor fi:

• efectuarea analizei şi controlului asupra respectării integrale a convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
• coordonarea activităţii privind modul de elaborare a rapoartelor iniţiale şi periodice privind implementarea convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
• aprobarea rapoartelor iniţiale şi periodice privind implementarea convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi prezentarea acestora Guvernului;
• instituirea grupurilor de experţi pentru elaborarea rapoartelor iniţiale şi periodice privind implementarea convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi coordonarea activităţii acestora;
• plasarea informaţiei despre activitatea legată de elaborarea rapoartelor iniţiale şi periodice privind implementarea convenţiilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi a rapoartelor propriu-zise în mijloacele de comunicare în masă (presă, radio, televiziune, Internet etc.).

Hotărîrea Guvernului privind alocarea mijloacelor financiare Revistei “Moldova”. Din Fondul de rezervă al Guvernului a fost alocată, în calitate de ajutor material unic, suma de 457,7 mii lei (35 mii dolari SUA) “pentru acoperirea parţială a cheltuielilor de întreţinere”. Revista “Moldova” a fost fondată prin Hotărîrea Guvernului nr.1128 din 17.09.2003, executivul fiind unicul fondator al acesteia, cu o cotă de 10 mii lei (770 dolari SUA) . Conform statutului revistei, aceasta activează pe principii de autogestiune, sursele financiare fiind formate din: cotele financiare şi materiale ale Fondatorului; veniturile obţinute de la comercializarea Revistei, altei producţii poligrafice şi a mărfurilor, precum şi de la prestarea serviciilor, publicitate etc.; creditele bancare, alte credite; donaţii cu caracter de binefacere; alte surse care nu sînt interzise de legislaţia în vigoare. De notat în context că anterior opoziţia parlamentară a solicitat Guvernului să-şi retragă calitatea de fondator în două ziare republicane, lucru care s-a şi realizat pe parcursul anului 2005.

Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Realizarea Programului “Satul Moldovenesc”

În cadrul unei şedinţe de Guvern a fost analizată activitatea de realizare a Programului naţional “Satul Moldovenesc” pe parcursul anului 2005. Conform informaţiilor prezentate, pentru implementarea Programului în anul trecut au fost cheltuiţi 1,7 miliarde de lei (peste 130 milioane USD), dintre care numai 370 milioane (28 milioane USD) au constituit contribuţii ale bugetului de stat. Restul contribuţiilor au fost asigurate din bugetele locale, investiţii locale şi străine, asistenţă financiară nerambursabilă. Majoritatea mijloacelor au fost direcţionate spre dezvoltarea reţelelor telefonice, de gazificare, înfiinţarea plantaţiilor, construcţia şi modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă etc. Cele mai mari sume au fost valorificate de UTA Găgăuzia, raioanele Orhei, Ialoveni şi Hînceşti. Pentru anul 2006 suma investiţiilor se estimează la peste două miliarde de lei, dintre care 600 milioane din bugetul de stat.

Primul raport despre realizarea SCERS

Ministerul Economiei şi Comerţului a prezentat Guvernului un prim raport de evaluare a implementării Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Documentul nu este dat publicităţii, dar conform unor date comunicate mass-media rezultă că în anul 2005 investiţiile străine directe în economie au constituit 260 milioane dolari SUA, atingînd astfel cea mai mare cotă din ultimii zece ani. În calitate de priorităţi pentru perioada următoare sînt enunţate elaborarea unei Strategii privind atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor, a Strategiei de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2006–2008, colaborarea cu organismele financiare internaţionale, intensificarea cooperării cu Organizaţia Mondială a Comerţului, micşorarea deficitului balanţei comerciale.

Prioritatea Strategiei ocupării forţei de muncă

În timpul apropiat Ministerul Economiei şi Comerţului urmează să definitiveze Strategia de ocupare a forţei de muncă pentru perioada 2006–2020. Anul curent principalele eforturi ale ministerului de ramură se vor axa pe necesitatea creditării pentru crearea locurilor noi de muncă, elaborarea unui sistem de analiză şi prognoză reală a pieţei muncii. Conform unor date ale MEC, în anul 2005 doar 24,6 mii de şomeri (41 la sută din numărul celor înregistraţi) au fost plasaţi în cîmpul muncii.

Comentariu referitor la situaţia creată pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene

Serviciul de presă al Guvernului a difuzat un comunicat al Primului-ministru, în care se dau aprecieri situaţiei din regiunea transnistreană, menţionîndu-se şi următoarele:

• În regiunea transnistreană şi-au confirmat cetăţenia moldovenească circa 300 mii de persoane şi acest proces decurge cu viteza de aproximativ 1000 de acte de identitate pe lună, de aceea, nu este cazul de a afirma că ultimele acţiuni comune ale Moldovei şi Ucrainei au fost planificate cu scopul unei blocade şi ar putea avea un oarecare efect negativ asupra locuitorilor regiunii şi a economiei ei.
• Misiunea Uniunii Europene la frontiera moldo-ucraineană, Hotărîrea Guvernului Moldovei privind operaţiunile de export-import pentru agenţii economici din regiunea transnistreană, care prevede înregistrarea privilegiată în Chişinău, adoptarea Declaraţiei comune a prim-miniştrilor Moldovei şi Ucrainei de la 30 decembrie 2005 constituie prima etapă în procesul de normalizare a situaţiei la frontiera moldo-ucraineană.
• Realizarea celei de a doua etape — implementarea Declaraţiei comune a prim-miniştrilor Moldovei şi Ucrainei a decurs deschis şi transparent, în timpul consultărilor bilaterale şi multilaterale cu informarea tuturor celor interesaţi, a agenţilor economici din zona transnistreană.
• Regimul de înregistrare temporară pentru întreprinderile regiunii transnistrene presupune o procedură simplificată de legalizare a activităţii economice externe, în termen restrîns, fără perceperea taxelor vamale.
• Mecanismul de realizare a Declaraţiei comune a prim-miniştrilor din 30.12.2005, constituie, în principiu, o revenire la funcţionarea regimului de înregistrare temporară, care acţiona cu succes în 2003–2004. Anume acest lucru a fost solicitat în repetate rînduri părţii moldoveneşti de către antreprenorii regiunii transnistrene.
• Trimiterile la prevederile Memorandumului din anul 1997 nu-şi au locul, toţi experţii cunosc, că pentru realizarea prevederilor acestui Memorandum lipsesc mecanismele de drept.
• Realizarea Declaraţiei comune a prim-miniştrilor oferă condiţii pentru activitate legală şi transparentă a întreprinderilor, care sînt situate în regiunea transnistreană, ca o alternativă businessului subteran şi contrabandei. Blocada şi autoizolarea constituie măsuri care sînt luate de administraţia regiunii pentru a interzice întreprinderilor înregistrarea şi efectuarea perfectării vamale în departamentele respective ale Republicii Moldova. Politica de autoizolare a regiunii prejudiciază agenţii economic din partea stîngă a Nistrului şi economia întregii regiuni şi anume această politică este condamnabilă.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet