Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #24 |
Nicolae Dudău a fost numit în şedinţa Cabinetului de miniştri, din 4 februarie curent, în funcţia de ambasador al Republicii Moldova în Italia, iar în funcţia de ministru al Afacerilor Externe devenită astfel vacantă a fost numit Andrei Stratan. Explicaţiile acestei “rocade” ar fi mai multe. Avansarea lui Andrei Stratan din funcţia de prim-viceministru al Afacerilor Externe la cea de şef al diplomaţiei moldoveneşti ar putea urmări dinamizarea eforturilor diplomatice în direcţia integrării europene, domeniu devenit prioritar în politica noastră externă şi de care dl Stratan s-a ocupat în virtutea funcţiilor sale anterioare de Coordonator Naţional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE) şi de director al Departamentului Integrare Europeană (DIE). Pe de altă parte, s-ar putea admite că, în pofida atribuirii în ultimul timp, în mare parte, a unor calificative pozitive în legătură cu activitatea Ministerului Afacerilor Externe (MAE), condus de Nicolae Dudău, prestaţia acestuia n-a fost la înălţimea aşteptărilor celor mai importanţi factori de decizie de la noi, fie că revocarea lui s-a produs în urma unor disensiuni sau poate chiar intrigi necunoscute opiniei publice, fie că acesta a renunţat benevol la funcţia de ministru al Afacerilor Externe, funcţie care, după cum se ştie, suprasolicită eforturi enorme şi implică responsabilităţi sporite. Ar fi negreşit însă să se considere şi o combinaţie a unora dintre aceşti factori.
Dincolo de acestea, s-au produs şi alte cîteva remanieri mai puţin spectaculoase. Tudor Cojocaru a fost eliberat din funcţia de viceministru al Educaţiei; Alexei Cemîrtan — din cea de şef al Visteriei de Stat, iar Nicolae Şveţ — din cea de director general al Agenţiei Naţionale pentru Relaţii Funciare şi Cadastru. În acelaşi timp, Gheorghe Cojocaru a fost numit în funcţia de viceministru al Finanţelor, iar Olga Poalelungi a fost confirmată în funcţia de vicedirector al Departamentului Migraţiune.
La 4 februarie curent, Guvernul a aprobat o hotărîre prin care a majorat cu peste 135 mii numărul persoanelor care vor beneficia de asigurări medicale din partea statului în cadrul noului sistem de asigurări medicale obligatorii. Categoriile de cetăţeni care urmează să se bucure de sprijinul statului sînt: femeile gravide, persoanele care îngrijesc copii pînă la vîrsta de trei ani, cele care îngrijesc şi însoţesc invalizi de gradul întîi, precum şi mamele care cresc copii invalizi pînă la vîrsta de 16 ani. Potrivit ministrului Sănătăţii, Andrei Gherman, această majorare a numărului de persoane asigurate medical va atrage după sine cheltuieli suplimentare în sumă de 60 mln lei.
În aceeaşi şedinţă de Guvern a fost instituit Grupul de lucru pentru elaborarea Programului de vecinătate Republica Moldova-România pentru perioada 2004–2006. Grupul de lucru urmează să elaboreze programul respectiv în termen de trei luni în conformitate cu Programul indicativ de cooperare transfrontalieră pentru perioada 2004–2006, propus de Comisia Europeană în cadrul iniţiativei sale “New Neighbourhood”.
A fost aprobat, de asemenea, şi proiectul de lege cu privire la taxa off-shore. Aceasta urmează să constituie 15% din valoarea tranzacţiei, precum şi să fie achitată la bugetul de stat în lei moldoveneşti la cursul oficial stabilit de Banca Naţională. Derogările de la plata taxei în cauză, stabilite de organul executiv, vizează transferurile efectuate de organele statale subordonate Guvernului, efectuate în legătură cu obligaţiile Republicii Moldova asumate faţă de organizaţiile internaţionale, precum şi cele efectuate de către rezidenţii ţării noastre în scopul restituirii sumelor băneşti primite în calitate de credit bancar sau împrumut bănesc de la persoanele fizice sau juridice nerezidente în Moldova şi înregistrate în zonele off-shore.
La 3 februarie, Guvernul, patronatul şi sindicatele au semnat Convenţia colectivă de salarizare a angajaţilor în baza contractelor individuale de muncă. Documentul respectiv prevede asigurarea, începînd cu 1 februarie 2004, a unor salarii tarifare lunare de 440 lei pentru categoria întîi de calificare a angajaţilor din întreprinderi şi organizaţii cu autonomie financiară şi de 360 lei pentru aceeaşi categorie de calificare pentru angajaţii din microîntreprinderi, din instituţiile medicosanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, precum şi pentru personalul auxiliar din întreprinderile care activează în domeniul agrar. Convenţia mai prevede şi stabilirea unui spor lunar la salariu de la 75 pînă la 150 lei pentru angajaţii care muncesc în condiţii nocive.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |