Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #166 |
Prin hotărîre de Guvern, Alexandru Tănase este numit prin transfer în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, pe un termen de 6 ani. Decizia a fost anunţată subit şi a luat prin surprindere membrii Guvernului, dar şi opinia publică, deoarece Ministrul Justiţiei era considerat unul din politicienii de perspectivă ai Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) şi era în plin proces de elaborare şi promovare a reformelor în justiţie şi domeniile conexe. Premierul Filat nu a comentat detaliat situaţia, limitîndu-se la afirmaţia că decizia aparţine exclusiv lui Tănase. Iniţial, nici Alexandru Tănase nu a făcut prea multe declaraţii, confirmînd că a dorit singur să plece la Curtea Constituţională. Ulterior, Tănase a dat mai multe interviuri şi declaraţii, prin care a lăsat să se înţeleagă că nu este satisfăcut de modul în care merg lucrurile în PLDM, de piedici care ar fi apărut în promovarea unor reforme şi devierea de la anumite valori pentru care a subscris anterior, la formarea PLDM.
Notă ADEPT: La 14 aprilie 2011 Alexandru Tănase a depus jurămîntul de judecător al Curţii Constituţionale, însă remanierea guvernamentală nu a fost efectuată şi o altă persoană nu a fost numită în funcţia de ministru al Justiţiei, deşi Primul-ministru anunţase anterior că va decide în termen restrîns asupra candidaturii respective.
Documentul este adoptat în scopul executării prevederilor Legii privind compensaţiile sociale unice şi prevede acordarea compensaţiei sociale unice în cuantum de 390 lei, persoanelor:
Compensaţia socială unică nu se va acorda persoanelor care deţin cetăţenia Republicii Moldova, însă nu domiciliază pe teritoriul ei şi celor care se află la întreţinerea statului. Potrivit calculelor preliminare, de compensaţie unică vor beneficia peste 540 mii persoane, în acest scop fiind alocate circa 258 milioane de lei.
Au fost reconfirmaţi/numiţi în funcţii mai mulţi demnitari:
Hotărîrea cu privire la crearea Consiliului Comun de Parteneriat. Consiliul este creat în scopul creşterii eficienţei, eficacităţii şi durabilităţii asistenţei externe acordate Republicii Moldova de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare. Conform textului, Consiliul reprezintă un forum pentru dialog la nivel înalt, care are misiunea de îmbunătăţire continuă a procesului de eficientizare a asistenţei externe acordate Republicii Moldova şi care asigură:
Hotărîrea pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Legea are scopul de a crea cadrul juridic necesar aplicării Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice in ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Noţiunea date personale semnifică orice informaţie cu referire la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale. Acţiunea legii nu se va extinde asupra relaţiilor apărute la:
Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:
Prim-ministrul Vlad Filat a convocat conducătorii forţelor de ordine, cărora le-a solicitat informaţii privind investigarea crimelor grave înregistrate în ultima perioadă, precum şi despre situaţia în ansamblu. Prim-ministrul a dispus mobilizarea maximă a tuturor structurilor responsabile pentru desfăşurarea anchetei în cazurile înregistrate şi a cerut implicarea activă în acest proces a instituţiilor abilitate cu funcţii de urmărire penală şi investigaţii, dar şi a instituţiilor responsabile de combaterea crimelor organizate. De asemenea, Vlad Filat a solicitat desfăşurarea unor măsuri de profilaxie şi prevenire a infracţiunilor.
Premierul a convocat o şedinţă extinsă la Ministerul Educaţiei, în cadrul căreia s-a discutat agenda de reforme, problemele existente şi soluţiile ce se impun. Teme aparte au constituit elaborarea proiectului Codului educaţiei şi elaborarea unei Strategii pe termen lung în domeniul educaţiei, a Conceptului de educaţie incluzivă. În cadrul şedinţei s-a discutat şi despre modul de organizare a examenelor de bacalaureat. S-a convenit instituirea a încă unei funcţii de vice-ministru al Educaţiei, care va avea în gestiune reformele în sector şi implementarea obiectivului de e-educaţie.
Primul-ministru a participat la întîlnirea cu colaboratorii forţelor de ordine, tinerii care au participat în evenimentele din 7 aprilie, miniştri şi conducători ai instituţiilor statului, ice anchetează evenimentele. Vlad Filat a menţionat că scopul întîlnirii constă în crearea unui cadru deschis pentru comunicare dintre participanţii evenimentelor în cauză şi reprezentanţii instituţiilor statului, dar şi pentru a fi prezentată informaţia despre acţiunile realizate de autorităţile administraţiei publice centrale în scopul elucidării evenimentelor. Raportorii au menţionat că instituţiile de drept sînt în proces de reformare, iar evenimentele din aprilie 2009 şi consecinţele acestora sînt luate în calcul la elaborarea şi promovarea politicilor de reformă. În cadrul întrevederii au luat cuvînt participanţii care au avut de suferit în urma evenimentelor respective, precum şi reprezentanţi ai poliţiei, societăţii civile. Prim-ministrul a menţionat că este necesar de intensificat acţiunile de examinare a cazurilor care se referă la evenimentele din aprilie 2009, să fie întreprinse măsuri pentru ca cetăţenii să nu mai fie victime ale abuzurilor şi torturii.
Prim-ministrul Vlad Filat a declarat, cu referire la protestele proprietarilor de automobile cu numere de înmatriculare străine, că Guvernul va urmări ca legea să fie respectată şi nu va accepta derogări neîntemeiate. Conform premierului, la momentul luării deciziei de a permite accesul pe teritoriul Republicii Moldova a automobilelor cu numere de înmatriculare străine şi care au o vechime mai mare de 7 ani, fără achitarea garanţiei financiare la vamă, s-a urmărit scopul de a facilita accesul în ţară a concetăţenilor noştri care muncesc în străinătate, dar asemenea automobile urmau să se afle în ţară o perioadă anumită de timp, după care să o părăsească. Conform datelor oficiale, în Republica Moldova sînt 3864 automobile cu numere de înregistrare din Republica Bulgară şi 2465 de unităţi de transport — din Republica Lituania, dintre care cca 650 de automobile au fost radiate din bazele de date a evidenţei din ţările respective. În acest context, au fost pornite 20 de cazuri penale pentru introducere ilicită pe teritoriul Republicii Moldova a unităţilor de transport, iar alte 23 de cazuri se află în examinare.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |