Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Activitatea Guvernului în perioada 2–15 iunie 2003
|
|
e-journal #9 |
Remanieri
Destituirile din funcţii guvernamentale au continuat şi în ultimele două săptămîni. De această dată din funcţii au fost eliberaţi: prim-viceministrul Afacerilor Externe, Ion Căpăţină; vicepreşedintele Comitetului executiv, secretarul Comunităţii Statelor Independente, directorul Departamentului de Drept, Vasile Cozma; directorul Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale de Reglementări în Energetică, Marin Profir; prim-vicedirectorul Centrului Creaţie Legislativă (CCL), Dumitru Băluţă, şi vicedirectorul CCL, Raisa Guzun. În locul lui Ion Căpăţină a fost numit Andrei Stratan, coordonator naţional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), iar în locul lui Vasile Cozma a fost desemnat Oleg Botnari, care pînă în prezent a fost consilier prezidenţial.
În şedinţa din 11 iunie a Cabinetului de Miniştri, Mihai Popov, ambasador al Republicii Moldova în Regatul Belgiei, a fost desemnat să exercite, prin cumul, funcţia de ambasador al ţării noastre în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
Hotărîri
La 2 iunie a.c., pe lîngă Agenţia de Stat pentru Rezerve Materiale şi Ajutoare Umanitare, a fost instituită Comisia interdepartamentală pentru ajutoare umanitare, care substituie Comisia republicană pentru ajutoare umanitare, condusă de viceprim-ministrul Valerian Cristea. La şedinţa Guvernului din ziua următoare au fost aprobate regulamentul, structura şi statele de personal ale acestei agenţii, precum şi regulamentul cu privire la modul de recepţionare, păstrare, distribuire şi evidenţă a ajutoarelor umanitare acordate Republicii Moldova.
Guvernul a dispus elaborarea unui nou concept al Legii cu privire la patenta de întreprinzător, care ar presupune descentralizarea sistemului de patentă prin transferarea funcţiei de eliberare a patentelor de la organele publice centrale la organele publice locale. Prin aceasta se doreşte eficientizarea sistemului de patentă, protejarea producătorului autohton, a pieţei interne, diminuarea economiei tenebre şi optimizarea dialogului dintre autorităţi locale şi întreprinzători.
În urma revenirii la vechea organizare teritorial-administrativă şi după desfăşurarea alegerilor locale în baza acesteia, Guvernul a aprobat, la 7 iunie, o hotărîre prin care obligă organele executive centrale să-şi reorganizeze, pînă la 1 iulie, serviciile publice desconcentrate în raioane cu scopul apropierii administrativ-geografice a serviciilor publice de cetăţeni. Ulterior au fost avizate “structura şi statele de personal ale primăriilor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor)” şi “organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui raionului, direcţiilor, secţiilor, altor subdiviziuni din subordinea Consiliului raional”. Astfel, statele de personal ale primăriilor satelor (comunelor) vor număra între 4 şi 13,5 unităţi; cele ale primăriilor oraşelor şi municipiilor, cu excepţia municipiilor Chişinău şi Bălţi, între 8 şi 26,5 unităţi, iar efectivul aparatului preşedintelui raionului şi subdiviziunilor — 7 la număr — din subordinea Consiliului raional se va constitui din 60,5–83 unităţi. Aceste cifre, cît şi constituirea altor 270 de primării noi, în raport cu cele existente după reforma teritorial-administrativă din 1998, precum şi mărirea numărului de unităţi teritorial-administrative indică o creştere a numărului de funcţionari publici în ţară, fapt care va cere mijloace financiare suplimentare pentru retribuirea acestora.
Guvernul a avizat însă negativ proiectul de lege potrivit căruia primarul general al capitalei urma să-şi recapete calitatea de membru al organului executiv, deoarece s-a considerat că acest lucru ar veni în contradicţie cu principiul autonomiei locale, dar nu şi faptul că locuitorii mun. Chişinău reprezintă circa un sfert din populaţia Republicii Moldova, precum şi că aportul capitalei la formarea bugetului de stat este de aproximativ 50–60 la sută. Şi aceasta, în situaţia în care Chişinăului îi revine astăzi, potrivit declaraţiilor actualului primar al capitalei, Serafim Urechean, doar 23 la sută “din tot ce produce şi cîştigă”. Astfel, se creează un precedent care excelează prin lipsa unei atitudini echitabile şi proporţionale cu ponderea mun. Chişinău, în condiţiile în care başkanului Gagauz Yeri i se păstrează calitatea de membru al Guvernului, deşi populaţia autonomiei reprezintă aproximativ un sfert din numărul de locuitori ai capitalei, în timp ce contribuţia ei la bugetul de stat este net inferioară contribuţiei Chişinăului. Judecînd după imensa susţinere de care a beneficiat candidatul PCRM la funcţia de primar al capitalei, din partea Preşedintelui ţării, care, fără îndoială, are destulă influenţă şi asupra Guvernului, putem admite că organul executiv ar fi putut trece cu vederea “principiile autonomiei locale” în cazul în care Vasile Zgardan ar fi ajuns primar al mun. Chişinău.
În urma semnării Protocolului dintre organele vamale ale Republicii Moldova şi Ucrainei, potrivit căruia autorităţile ucrainene se obligă să recunoască doar ştampilele vamale ale Chişinăului, Guvernul a decis să permită agenţilor economici din stînga Nistrului să se înregistreze provizoriu în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor din Republica Moldova începînd cu 10 iunie 2003.
Arhiva
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |
