Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Guvernului

Obiective

Noul ministru al Economiei, Marian Lupu, a făcut publice obiectivele activităţii sale, care sînt în concordanţă cu politica preşedintelui şi a echipei prezidenţiale. Astfel, printre primele acţiuni ale noului ministru vor figura restructurarea organizatorică a Ministerului Economiei după principiul funcţional, implicarea nemijlocită a Guvernului în exerciţiul bugetar pentru 2004, inclusiv în elaborarea politicii economice care va asigura partea veniturilor la buget, şi restabilirea dialogului cu FMI şi Banca Mondială nu în ultimul rînd în vederea asigurării sprijinului acestora pentru restructurarea datoriei externe a Moldovei. În plus, ministerul va stabili “reguli de joc” pentru toate domeniile activităţii economice pentru a favoriza un mediu de afaceri atractiv pentru investitorii locali şi cei străini.

Bugetul 2004

Potrivit graficului stabilit, la 25 august Ministerul Fiananţelor a prezentat Guvernului proiectul legii bugetului de stat pentru 2004. Bugetul este prevăzut fără deficit, iar veniturile şi, respectiv, cheltuielile sînt în mărime de 5 miliarde 285,8 milioane de lei. Cele mai mari venituri sînt prevăzute din contul accizelor, iar cele mai mari cheltuieli sînt prevăzute la capitolul social. Analiştii independenţi au indicat mai multe puncte sensibile în proiect, inclusiv la capitolul deservirii datoriei externe, unde sînt prevăzute surse de deservire conform graficului doar a datoriei faţă de creditorii internaţionali dar nu şi faţă de cei bilaterali. Astfel, Guvernul pare să-şi asume riscul incapacităţii de plată în condiţiile în care finanţarea externă este întreruptă, veniturile din privatizare vor fi mici, iar singura sursă de finanţare rămîne Banca Naţională a Moldovei (BNM). O analiză mai amplă a proiectului o găsiţi în partea analitică a jurnalului.

Finanţare externă

Ministrul Finanţelor Zinaida Grecianîi şi-a exprimat încrederea că bugetul de stat pentru 2003 va fi îndeplinit chiar dacă finanţarea externă a fost stopată. Se mizează în special pe unele surse alternative de finanţare nerambursabilă pe care Guvernul va încerca să le obţină la toamnă cu ajutorul FMI din partea unor structuri şi ţări donatoare aşa ca UE, Olanda sau Suedia.

În acelaşi timp, presa de la Chişinău a publicat unele informaţii potrivit cărora FMI şi BM nu vor relua finanţarea RM pînă în primăvara anului 2005, cînd va fi ales un nou parlament, principalul motiv pentru blocarea finanţării în iulie 2003 fiind politica inconsistentă a actualului partid de guvernare.

O asemenea decizie a finanţatorilor nu pare lipsită de temei dacă e să urmărim acţiunile autorităţilor moldoveneşti vizavi de condiţiile înaintate de aceştia pentru finanţare. Astfel, în timp ce privatizarea combinatelor vinicole din Moldova, inclusiv a fabricii de vinuri de la Cricova, este o condiţie a Băncii Mondiale pentru acordarea tranşei a doua din Creditul SAC-III, Preşedintele Voronin a promulgat recent o lege prin care combinatul de vinuri de la Cricova a fost declarat patrimoniu cultural de stat al Moldovei şi ca atare nu mai poate fi privatizat.

La fel de incoerentă este şi poziţia Guvernului în problema reluării inspecţiei înainte de expediţie, o altă condiţie înaintată de FMI pentru creditarea Moldovei. În ediţiile anterioare ale jurnalului relatam că în luna iulie curent Parlamentul a adoptat în mare grabă Legea cu privire la inspecţia înainte de expediţie, iar Guvernul a decis reluarea inspecţiei de către Compania elveţiană Societe Generale de Surveillance (SGS) cu care încheiase anterior un contract de prestare a serviciilor de inspecţie pînă în 2004. Reaminitim că inspecţia a fost suspendată în septembrie 2002 după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale două hotărîri de Guvern privind inspecţia înainte de expediţie. După ce însă Guvernul nu a obţinut finanţarea din partea FMI, se pare că acesta nu se grăbeşte să pună în aplicare propria decizie; nici pînă în prezent nu a fost stabilită data reluării expediţiei şi nu a fost publicat Regulamentul privind efectuarea inspecţiei. Nici vizita la Chişinău a vicepreşedintelui SGS Victor Zemlicka şi discuţiile pe care le-a purtat acesta la Guvern nu au determinat executivul moldovean să adopte o poziţie clară în această problemă.

Mai mulţi analişti au remarcat că acţiunile Guvernului în cazul SGS demonstrează o dată în plus lipsa de viziune a acestuia şi dublele standarde cu care operează în relaţiile cu finanţatorii străini, iar semnalele contradictorii pe care le transmite finanţatorilor prin acest gen de acţiuni nu vor face decît să îngreuneze procesul de negociere a reluării finanţării Moldovei, care şi aşa se anunţă destul de anevoios.

SCERS

Termenul fixat de Guvern pentru elaborarea variantei îmbunătăţite a proiectului Strategiei de creştere economică şi reducere a sărăciei (SCERS) pentru 25 august curent nu a fost respectat, proiectul aflînduse încă în proces de definitivare. Potrivit ministrului adjunct al Economiei, Veaceslav Afanasiev, desemnat responsabil pentru elaborarea variantei îmbunătăţite a SCERS, aceasta va avea o structură calitativ nouă faţă de proiectul adoptat în aprilie şi respins de Banca Mondială pe motiv că îi lipsea o viziune strategică globală, priorităţile nu erau stabilite în corespundere cu cadrul de cheltuieli pe termen mediu şi nu a fost elaborat în mod participativ. Proiectul nou a corectat neajunsurile semnalate de Banca Mondială, stabilind priorităţi, făcînd o descriere amplă a profilului şi nivelului sărăciei în Moldova şi aducînd cheltuielile în concordanţă cu sursele preconizate pentru finanţarea proiectului. În plus, după finalizarea proiectului în octombrie, acesta va fi supus unor dezbateri publice şi vor avea loc consultări cu societatea civilă.

Reamintim că SCERS va servi drept document de referinţă pentru creditorii externi atunci cînd aceştia vor elabora strategiile de asistenţă pentru Republica Moldova pentru următorii ani. Guvernul speră să obţină de la organismele financiare internaţionale credite concesionale în sumă de peste 200 mln USD pentru implementarea SCERS.

Datorii

Potrivit unor date ale Departamentului de statistică, în anii 2000–2002 datoria internă de stat a crescut cu 47,7%, atingînd nivelul de 2821,4 milioane de lei. Datoria s-a format în urma contractării unor credite de la BNM şi va creşte în continuare în condiţiile în care în lipsa finanţării externe Guvernul va fi nevoit să contracteze noi credite de la BNM.

În acelaşi timp, raportul lunar al Departamentului de statistică şi sociologie a arătat că şi restanţele la salarii sînt în creştere pentru a treia lună consecutiv, atingînd valoarea de 176,5 mln lei la 1 august, în creştere cu 23,9 mln lei faţa de luna trecută.

La fel de alarmantă este şi valoarea datoriilor RM faţă de Federaţia Rusă pentru consumul de gaze, care, împreună cu penalităţile şi amenzile pentru neplată, este estimată la circa 1 miliard de dolari SUA.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet