Remanieri
La 2 septembrie curent, Executivul a dispus numirea Elenei Mocanu, a lui Eşanu Nicolae şi a lui Ion Dron în funcţiile de viceminiştri ai Justiţiei şi eliberarea lui Nicolae Taran din funcţia de director general al Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale, în legătură cu lichidarea instituţiei în cauză.
Dînd curs solicitării Consiliului Suprem de Securitate (CSS), care a semnalat nereguli în asigurarea securităţii zborurilor deservite de Aeroportul Internaţional Chişinău, Guvernul a decis în ziua următoare eliberarea din funcţie a mai multor funcţionari din cadrul secţiei securitate aeronautică a Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC) şi al organelor de poliţie responsabile. Pentru aceleaşi motive, Cabinetul de miniştri a aplicat sancţiuni disciplinare faţă de Ion Crohin, director al ASAC, şi faţă de Vladimir Botnari, prim-viceministru al Afacerilor Interne.
O altă remaniere guvernamentală vizează substituirea lui Valeriu Starenco cu Boris Cojuhari în funcţia de reprezentant plenipotenţiar al Republicii Moldova în Adunarea generală a acţionarilor Telecompaniei interstatale din CSI “Mir”.
Hotărîri
- Una dintre cele mai importante hotărîri adoptate de Guvern în această perioadă se referă la deschiderea, începînd cu 1 ianuarie 2005, a unei reprezentanţe permanente a Republicii Moldova pe lîngă Comisia Europeană. Potrivit serviciului de presă al Guvernului, “deschiderea Reprezentanţei permanente pe lîngă Comisia Europeană se justifică prin impactul pe care îl va avea asupra imaginii Moldovei, reconfirmînd seriozitatea aspiraţiilor ţării noastre de integrare europeană”. Aceeaşi sursă arată că în atenţia acestei misiuni diplomatice se vor afla în mod prioritar procesul de integrare europeană, implementarea Planului de Acţiuni RM-UE, pe termen scurt, şi avansarea statutului relaţiilor contractuale dintre Moldova şi Uniunea Europeană (UE), pe termen mediu.
Această măsură este mai mult decît necesară în condiţiile în care din 1999 se tot reafirmă interesul primar al Moldovei pentru integrarea europeană, fără ca să existe o misiune diplomatică a Chişinăului care să se ocupe în mod prioritar de relaţiile cu UE. Ultimele evoluţii de pe continentul european — extinderea UE şi, în consecinţă, apropierea graniţelor acesteia de cele ale Moldovei, sporirea rolului UE la scară globală, deşi încă insuficientă şi sub aspect politic, stabilirea unor noi instrumente de cooperare în contextul politicii UE “new neigbourhood” — îndreptăţesc şi mai mult această decizie guvernamentală. Rămînem în speranţa că UE va adopta şi ea o astfel de măsură simetrică în raport cu Moldova, inaugurînd la Chişinău o reprezentanţă a sa în vederea permanentizării şi solidificării relaţiilor ei cu Republica Moldova.
- Cu riscul de a diminua substanţial acumulările bugetare preconizate în 2004, Executivul, cel care va trebui să raporteze asupra îndeplinirii bugetului de stat pentru anul curent, a propus excluderea din programul de privatizare a 78 de unităţi economice în care statul deţine pachetul majoritar. Este curios că la această măsură s-a recurs în situaţia în care pînă la 1 iunie curent din privatizare au fost obţinute doar 8,4 mln lei, în timp ce în bugetul de stat pentru anul 2004 sînt prevăzute, de pe urma privatizării, acumulări în valoare de 323 mln lei.
Întrucît Guvernul este instituţia responsabilă de elaborarea bugetelor anuale, el luînd în calcul şi veniturile la buget obţinute de pe urma activităţilor de privatizare, intenţia de excludere a acestor obiective economice din procesul de privatizare este, fără îndoială, conjuncturistă.
Potrivit moţiunii guvernamentale respective, din programul de privatizare urmează să fie excluse cele două centrale electrice cu termoficare din Chişinău, CET-1 şi CET-2, Fabrica de brînzeturi din Teleneşti, Baza auto a zonei industriale din Chişinău, Fabrica de congelare rapidă a produselor din Chişinău, Secţia de îmbuteliere a Întreprinderii Experimentale de Producere a Vinului “Dacia-Fenix” din Ialoveni, Depozitul de vinuri din Suruceni, două fabrici de producere a cărămizii, una din Chişinău şi alta din Cahul, şi alte unităţi de menire socială.
- În virtutea recomandărilor internaţionale ale Centrului pentru Facilitarea Comerţului şi a Afacerilor Electronice al ONU, Cabinetul de miniştri a decis instituirea Comitetului MOLDPRO în scopul facilitării procedurilor naţionale de comerţ exterior şi transport internaţional. Totodată, Guvernul a aprobat Regulamentul Comitetului MOLDPRO şi lista ministerelor, departamentelor şi asociaţiilor profesionale care vor delega reprezentanţi în componenţa acestui organism. Potrivit Regulamentului adoptat, Comitetul MOLDPRO este un organism consultativ, nonprofit, fără a avea statut de persoană juridică. Deciziile Comitetului au un caracter consultativ şi se adoptă în formă de recomandări pentru instituţiile guvernamentale. Printre cele mai importante atribuţii ale Comitetului MOLDPRO putem enumera: identificarea şi semnalarea incompatibilităţilor dintre cadrul legislativ naţional privind comerţul extern şi legislaţia ţărilor UE; elaborarea propunerilor în vederea armonizării cadrului legislativ naţional din domeniul comerţului exterior şi transportului internaţional cu cel al UE; diseminarea informaţiilor referitoare la cele mai indicate practici ale comerţului internaţional; organizarea de cursuri, seminarii şi conferinţe pe marginea tehnicilor care facilitează armonizarea procedurilor comerciale etc.
- O altă moţiune guvernamentală importantă vizează stabilirea moratoriului la modificarea tramei stradale şi amplasarea construcţiilor în centrul istoric şi spaţiile verzi ale mun. Chişinău. Prin aceasta i s-a acordat statut de zonă protejată de importanţă naţională: centrului mun. Chişinău, fondului istoric construit — menţionat în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat — şi spaţiilor verzi delimitate prin decizia Primăriei mun. Chişinău nr. 19/1 din 28 septembrie 2000.
- La 3 septembrie, Executivul a aprobat componenţa nominală şi regulamentul de funcţionare a unei comisii guvernamentale, care se va ocupa de examinarea problemelor ce ţin de negocierea, contractarea şi utilizarea împrumuturilor externe de stat şi de acordarea garanţiilor de stat pentru astfel de împrumuturi. Membrii comisiei sînt abilitaţi să participe la procesele de negociere şi acordare a garanţiilor, la examinarea hotărîrilor de Guvern privind acceptarea împrumuturilor externe şi a materialelor prezentate de agenţii economici în scopul obţinerii unor credite din mijloacele care vor constitui împrumuturi externe de stat. Totodată, comisia va examina completările şi modificările la acordurile de credit şi garanţie, va monitoriza implementarea proiectelor finanţate din împrumuturile externe de stat şi va avea dreptul să solicite organelor de resort prezentarea de informaţii şi propuneri în vederea negocierii garanţiilor pentru creditele externe şi contractării unor astfel de credite.
- Executivul a mai aprobat proiectul de Lege cu privire la aderarea Republicii Moldova la Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţămînt prealabil în cunoştinţă de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional.
- De domeniul instrumentelor internaţionale ţine şi o altă moţiune guvernamentală prin care a fost aprobat proiectul de Lege privind aderarea Republicii Moldova la Amendamentul la articolul 1 al Convenţiei asupra interzicerii sau limitării utilizării anumitor arme clasice care pot fi considerate ca producînd efecte traumatizante excesive sau ca lovind fără discriminare.