În urma sesizării făcute de Centrul pentru protecţia drepturilor consumatorilor privind atribuirea terenurilor pentru construcţii în mun. Chişinău, Guvernul a adoptat, la 28 septembrie curent, o moţiune cu privire la exercitarea controlului asupra legalităţii atribuirii acestor terenuri. Prin aceasta, Executivul obligă mai multe organe ale administraţiei publice centrale şi locale să verifice terenurile din anexa la hotărîrea în cauză, să elucideze încălcările comise la atribuirea lor şi la eliberarea autorizaţiilor pentru construcţii, să demareze procedurile de anulare a deciziilor emise în cazul terenurilor atribuite ilegal, să suspende lucrările de construcţii pe aceste terenuri, să exercite controlul privind aducerea terenurilor în cauză la starea iniţială şi să prezinte raportul privind îndeplinirea măsurilor stipulate în Planul de acţiuni pentru asigurarea respectării prevederilor Legii nr.835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului şi ale altor acte legislativ-normative conexe.
Prin această hotărîre Guvernul mai recomandă Consiliului municipal Chişinău să adopte decizia de trecere a Direcţiei arhitectură şi urbanism în subordinea Inspecţiei de Stat în Construcţii, cu statut de serviciu desconcentrat.
În acest context, se cere de remarcat că disputele în jurul acestor terenuri au luat o formă contestată de o parte a opiniei publice, care vede mai ales în culpabilizarea şi arestarea celor trei persoane cu funcţii de răspundere din fosta şi actuala conducere a municipiului Chişinău o modalitate de intimidare a opoziţiei politice. În acest sens, Consiliul Coordonator Naţional al BMD îşi exprimă într-o declaraţie recentă, din 28 septembrie, convingerea că acuzaţiile la adresa celor trei persoane constituie un “abuz” şi “sînt fabricate la comanda autorităţilor centrale”. Către o concluzie similară înclină şi cîteva medii de informare în masă, care îşi fundamentează supoziţiile lor invocînd conţinutul unei dispoziţii, din 30 iulie curent, a Preşedintelui ţării adresată procurorului general, directorului CCCEC şi altor demnitari de stat prin care aceştia sînt obligaţi să execute indicaţiile şefului statului cu privire la “pedepsirea persoanelor care s-au făcut vinovate” de admiterea mai multor “iregularităţi ce ţin de activitatea financiară a municipalităţii Chişinău în anul 2003”.
Una dintre cele mai importante moţiuni guvernamentale adoptate în această perioadă o constituie cea cu privire la aprobarea Concepţiei cooperării transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004–2006 şi a Planului de acţiuni corespunzător acesteia.
Printre oportunităţile de cooperare transfrontalieră la nivelul euroregiunilor moldo-româno-ucrainene Concepţia menţionează: crearea unui spaţiu informaţional comun privind potenţialul economic şi oportunităţi de afaceri în regiunile de frontieră; constituirea unor structuri comune pentru facilitarea cooperării economice, recunoaşterea reciprocă a procedurilor de certificare a mărfurilor; dezvoltarea infrastructurii care să asigure facilitarea trecerii frontierelor şi accesul la comunicaţii şi transport auto, feroviar, fluvial şi maritim; elaborarea unei strategii comune de dezvoltare a turismului în regiunile de frontieră; dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre instituţiile de învăţămînt superior din regiune; coordonarea programelor de protecţie a mediului; promovarea transferurilor de know-how şi de tehnologii informaţionale etc.
Potrivit Concepţiei, obiectivele principale pentru anii 2004–2006 sînt: coordonarea şi armonizarea instrumentelor de lucru pentru cooperare la frontieră; pregătirea, coordonarea cu structurile corespunzătoare de stat ale Republicii Moldova, cu membrii şi partenerii euroregiunilor şi instituţiile internaţionale a unor proiecte concrete de instruire, infrastructură, cercetare, investiţionale etc.
Concepţia reia drept priorităţi de bază prevederile corespunzătoare ale unor documente existente sau în curs de formalizare, precum: Convenţia-cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră a colectivităţilor/ autorităţilor teritoriale de la Madrid, Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), comunicatele Comisiei Europene din martie, iulie 2003, Planul de Acţiuni RM-UE etc.
Cît priveşte Planul de acţiuni pentru realizarea Concepţiei cooperării transfrontaliere, acesta generalizează o serie de măsuri a căror aplicare se impune la nivel central, dar şi identifică măsurile necesare în cazul fiecărei euroregiuni în parte: 1) “Prutul de Sus”, 2) “Dunărea de Jos” şi 3) “Siret-Prut-Nistru”.
În temeiul deciziilor Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea acţiunilor de elaborare a măsurilor privind reforma reglementării de stat a activităţii antreprenoriale, Guvernul a adoptat graficul controalelor fiscale pentru semestrul al 2-lea al anului 2004. În acest context, trezeşte nedumerire de ce graficul unor astfel de controale pentru semestrul al 2-lea al anului 2004 s-a aprobat abia acum, în perioada de crepuscul dintre semestrele 3 şi 4?
Potrivit deciziei în cauză, periodicitatea controalelor agenţilor economici va trebui să fie în strictă conformitate cu prevederile unei moţiuni guvernamentale anterioare privind reglementarea controalelor. Ultima stabileşte că în cazul verificării rezultatelor activităţii economico-financiare la unul şi acelaşi agent economic se permite cel mult un control pe parcursul a doi ani calendaristici, iar în cazul verificării felului în care unul şi acelaşi agent economic producător de mărfuri respectă normele şi condiţiile tehnice, tehnologice, sanitare, ecologice, de organizare a muncii şi de alt ordin se permite cel mult un control în cursul unui an calendaristic.
În anexa la această hotărîre guvernamentală sînt trecuţi 4449 de agenţi economici de pe întreg teritoriul ţării, a căror activitate urmează a fi supusă controalelor fiscale (Lista completă a acestora a fost publicată în Monitorul oficial, an. XI, nr. 182–185 (1536–1539), 8 octombrie 2004).
Printr-o altă hotărîre, din 4 octombrie curent, Guvernul a dispus majorarea cu 30 la sută, începînd cu 1 decembrie 2004, a salariilor de funcţie ale cadrelor didactice şi persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile preşcolare, învăţămîntul primar, secundar general, profesional, mediu de specialitate şi şcolile sportive. În acest sens, Guvernul urmăreşte să îmbunătăţească cît de cît situaţia cadrelor didactice, exodul cărora din sistemul de învăţămînt a devenit în ultima perioadă alarmant. Cu toate acestea, situaţia cadrelor didactice va continua să rămînă destul de dificilă, întrucît şi cu acest spor salarial veniturile profesorilor se vor afla cu mult sub nivelul necesităţilor lor reale, fiind astfel puţin probabil că rata exodului acestora din învăţămînt se va diminua semnificativ.
Merită menţionată şi avizarea proiectului de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Consiliul de Miniştri al Republicii Albania privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor.
Cabinetul de Miniştri a aprobat în şedinţa de miercuri, 13 octombrie, un proiect de lege privind modificarea şi completarea art. 4 din Titlul III al Codului Fiscal. Ministrul Economiei, Marian Lupu, a declarat că această procedură este îndreptată spre lichidarea unor discrepanţe pentru TVA aplicată în ramura de producere şi prelucrare a sfeclei de zahăr. Actualmente în sectorul agricol este aplicată o cotă a TVA de 5%, pe cînd TVA pentru producerea şi prelucrarea sfeclei de zahăr este de 20%. Diminuarea diferenţei la acest impozit indirect, potrivit ministrului Economiei, va permite fabricilor de zahăr să identifice un preţ mai ridicat la achiziţia sfeclei de zahăr şi, ca urmare, va duce la o ameliorare a situaţiei în ramura de producere a zahărului. În 2003 fabricile de zahăr au achiziţionat sfecla de zahăr la un preţ de cca 330 lei/tona.