Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #68 |
La întrunire a fost făcută o evaluare a activităţilor de implementare pe parcursul unui an a Planului de Acţiuni Republica Moldova — Uniunea Europeană şi trasate principalele direcţii de activitate pentru perioada următoare. Viceprim-ministrul Andrei Stratan a declarat că anul 2006 va fi unul decisiv în procesul implementării Planului de Acţiuni, iar prioritare 2006 rămîn domeniile consolidării democraţiei şi statului de drept, asigurării reformelor economice, iniţierea unui dialog cu UE privind facilitarea regimului de vize. Ministrul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene a menţionat necesitatea elaborării unui Program de implementare a Planului de Acţiuni, iar Primul ministru a solicitat ministerelor coordonatoare prezentarea în decurs de 20 de zile a programelor sectoriale privind îndeplinirea prevederilor Planului de Acţiuni.
Drept sarcini prioritare în implementarea Planului de Acţiuni Vasile Tarlev a indicat importanţa unor progrese serioase în asigurarea eficienţei, imparţialităţii şi independenţei justiţiei; garantarea drepturilor şi libertăţilor omului; libertatea mijloacelor de informare în masă şi modernizarea domeniului audiovizualului; reforma administraţiei publice. Şeful executivului a reiterat importanţa introducerii mecanismului de simplificare a regimului de vize pentru locuitorii ţărilor UE, pentru a demonstra “deschiderea Republicii Moldova”.
Premierul Vasile Tarlev consideră că mai mulţi funcţionari din aparatul central sînt nedisciplinaţi şi practică activităţi extra serviciu, pe care legislaţia nu le permite. El a solicitat Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) să depisteze toţi angajaţii aparatului central care lucrează concomitent în structuri comerciale sau sînt salariaţi ai diverselor proiecte financiare internaţionale. CCCEC va trebui să întocmească o listă cu asemenea funcţionari, iar Guvernul să aprecieze soarta lor de mai departe.
De notat în context că Legea serviciului public interzice funcţionarului:
Dispoziţia Primului-ministru nu stabileşte modalităţile prin care CCCEC va trebui să îndeplinească sarcina pusă, modul de verificare a organizaţiilor străine care remunerează funcţionari publici şi nu se comunică un termen definit în care trebuie prezentată informaţia. Pe de altă parte, trebuie să remarcăm că încă la formarea actualei structuri a Guvernului, în alocuţiunea sa din 8 aprilie 2005, Preşedintele Republicii Moldova a formulat sarcina reducerii considerabile a personalului puterii executive cu păstrarea volumului finanţării, ceea ce va face posibilă “majorarea salariilor funcţionarilor rămaşi la echivalentul a 400–1500 dolari SUA, asigurarea unui aflux de specialişti de înaltă calificare din businessul privat şi din alte sfere concurente, o mare parte a experţilor fiind concentrată în diferite proiecte, pe lîngă misiuni străine în Moldova”.
Participînd la şedinţa colegiului MAI, Vasile Tarlev a rostit un discurs prin care a recunoscut aportul Ministerului în combaterea criminalităţii şi menţinerii ordinii de drept, dar a opinat că pe lîngă rezultatele pozitive există mai multe probleme care trebuie soluţionate “în cel mai scurt timp”. Printre problemele enunţate se numără: — combaterea crimei organizate; sporirea calităţii evidenţei infracţiunilor, a instrumentării cauzelor penale. Primul-ministru a criticat modul de îndeplinire a măsurilor de reorganizare şi optimizare a structurii, politica de cadre a MAI şi activitatea unor subdiviziuni aparte, a menţionat persistenţa unor acte de corupţie, implicarea colaboratorilor poliţiei în activitatea agenţilor economici, aplicarea de tratamente ce lezează drepturile omului. Activitatea MAI în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane şi a migraţiei ilegale nu este suficient coordonată şi eficientă.
În opinia ministrului Economiei şi Comerţului, energia termică, sticla şi cimentul sînt principalele produse care ar trebui să se scumpească din cauza creşterii tarifelor la gazele naturale. Majorările nu trebuie să vizeze energia electrică, iar Guvernul a început recalcularea valorii compensaţiilor nominative pentru anumite categorii de cetăţeni asiguraţi cu protecţie socială sporită.
Primul-ministru a dispus pregătirea unui pachet de documente ce ar stabili acordarea serviciilor gratuite pentru procesul de consolidare a terenurilor agricole. În acest scop au fost stabilite înţelegeri cu notariatele de stat şi se duc tratative cu cei privaţi “să accepte prestarea serviciilor gratuite” referitor la vînzarea, donarea sau moştenirea pămîntului.
După o vizită efectuată pe şantierul de construcţie a Terminalului petrolier de la Giurgiuleşti Vasile Tarlev a anunţat că deschiderea va avea loc în luna mai şi nu în martie, cum se preconiza anterior. Etapa a doua a proiectului investiţional prevede construcţia unui port de marfă şi pasageri, a unei fabrici de prelucrare a ţiţeiului şi dezvoltarea unei reţele de 50 de benzinării pe întreg teritoriul Republicii Moldova, suma totală a investiţiilor estimîndu-se la 250 milioane dolari SUA. Pînă în prezent compania din Azerbaidjan a investit în proiect circa 18 milioane dolari SUA, achitînd şi datoriile anterioare ale Moldovei faţă de creditori externi. De notat că recent Consiliul municipal Chişinău nu a putut adopta decizia despre acordarea în arendă fără licitaţie a 7 terenuri pentru amplasarea benzinăriilor Companiei “Az Petrol”. Consilierii municipali au fost nemulţumiţi de faptul că Guvernul a decis amplasarea unor benzinării în Chişinău fără a-i consulta în prealabil şi au expus opinia că staţiile de benzină pot fi construite în alte localităţi, unde acestea lipsesc. Ei au mai invocat faptul că în municipiul Chişinău se atestă un număr prea mare de benzinării (circa 100) şi intenţiile executivului de a facilita construcţia a încă cîteva, pe lîngă faptul că lezează autonomia locală, prezintă şi pericol ecologic.
În cadrul unei întîlniri cu studenţii şi profesorii Universităţii de Stat “Bogdan Petriceicu Hajdeu” din oraşul Cahul, Primul ministru a comunicat o serie de intenţii ale executivului în domeniul perfecţionării şi modernizării învăţămîntului universitar.
Vasile Tarlev consideră că este necesară o “întinerire” a corpului de profesori, deoarece, în 2005, vârsta medie a 99 la sută dintre rectorii celor instituţii de învăţămînt superior subordonate Academiei de Ştiinţe era de peste 74 de ani. Guvernul va propune un proiect de lege care să stabilească că persoanele ce au împlinit 65 de ani vor putea fi reangajate în funcţii de conducere a instituţiilor de învăţămînt superior, în mod excepţional, numai pe baza de contract individual.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 |