Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Guvernului

Remanieri

Guvernul a decis numirea lui Ion Mihailuţă în funcţia de consilier principal de stat în domeniul administraţiei publice locale. Anterior Mihailuţă a activat în cadrul subdiviziunilor Aparatului Guvernului (Cancelariei de Stat).

Hotărîri

• Hotărîrea cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat. Documentul stabileşte indexarea prestaţiilor în anul 2006 în mărime de 15,7%, reieşind din creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum de 11,9% şi creşterea anuală a salariului mediu pe ţară în anul 2005 de 19,5%. Sînt supuse indexării toate tipurile de pensii, stabilite şi recalculate în temeiul Legii privind pensiile de asigurări sociale, precum şi pensiile deputaţilor, membrilor de Guvern, funcţionarilor publici, aleşilor locali şi colaboratorilor vamali.

• Hotărîrea privind aprobarea mărimii sumelor băneşti achitate persoanelor fizice citate de către instanţa judecătorească, organele de urmărire penală, de examinare a materialelor administrative şi cele de executare a documentelor executorii. Hotărîrea emisă la 15 martie stabileşte mărimile sumelor băneşti achitate persoanelor fizice citate de către instanţa judecătorească, organele de urmărire penală, de examinare a materialelor administrative şi cele de executare a documentelor executorii (4–6 lei/oră pentru lucrul executat; nu mai mult de 36 lei/zi recompensă pentru sustragerea de la ocupaţia de bază).

• Hotărîrea privind aprobarea proiectului legii cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei. Proiectul de lege prezentat spre examinare Parlamentului are drept scop constituirea şi determinarea statutului juridic al Institutului Naţional al Justiţiei, principiile de organizare şi funcţionare a acestuia, modul de instruire iniţială şi continuă a judecătorilor şi procurorilor, precum şi a altor persoane care contribuie la înfăptuirea justiţiei. Înfiinţarea Institutului este recomandată insistent de instituţiile internaţionale, constituind o etapă importantă în realizarea angajamentelor pentru reformarea şi asigurarea eficienţei justiţiei, unul din punctele Planului de Acţiuni RM-UE. La examinarea documentului în Parlament sînt posibile anumite impedimente, mai ales că şi reprezentanţi ai justiţiei şi-au exprimat deja dezacordul cu unele prevederi ale proiectului, în special privind statutul autonom şi lipsa mijloacelor financiare necesare pentru începerea funcţionării adecvate a Institutului. Conform Programului legislativ pentru anii 2005–2009 (aprobat prin HP Nr.300/24.11.2005), Legea despre Institutul Naţional al Justiţiei urma să fie adoptată pînă la finele trimestrului I al anului 2006.

• Hotărîrea cu privire la alocarea de mijloace financiare Comisiei Electorale Centrale. Executivul a alocat din fondul său de rezervă 210 mii de lei pentru: pregătirea şi desfăşurarea cercetării sociologice a fenomenului absenteismului la alegerile primarului general al municipiului Chişinău în anul 2005 şi desfăşurarea unei conferinţe internaţionale la teamă; pentru acoperirea cheltuielilor de participare a membrilor CEC în calitate de observatori internaţionali la alegerile parlamentare din Ucraina şi Ungaria; acoperirea parţială a cheltuielilor pentru procurarea unui automobil de serviciu.

• Dispoziţia Primului-ministru emisă pentru executarea Hotărîrii Guvernului Nr.1031/03.10.2005 cu privire la implementarea programelor naţionale. Conform Dispoziţiei, ministerele şi celelalte autorităţi administrative centrale vor prezenta de două ori pe an, în termenele stabilite, sub răspunderea personală a conducătorilor acestor autorităţi, rapoartele preconizate spre examinare la şedinţele Guvernului însoţite de un proiect de hotărîre care să conţină evaluarea obiectivă a etapei de transpunere în viaţă a programelor şi strategiilor naţionale (inclusiv realizările şi deficienţele atestate pe parcursul îndeplinirii lor). Consilierii principali de stat vor efectua analiza calificată a rapoartelor în cauză şi vor înainta conducerii guvernului notele analitice respective.

Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Raportul despre implementarea SCERS

La 23 martie, Guvernul a prezentat în cadrul unui Forum naţional Raportul anual privind implementarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Conform estimărilor prezentate, pe parcursul perioadei 2002–2004, ratele sărăciei au scăzut cu 14.5 puncte procentuale, în anul 2004 numai 26.5% din populaţia Republicii Moldova era săracă (comparativ cu 40% în 2002). Evoluţia social-economică se caracterizează prin ascensiune, creşterea PIB în anul 2005 (7,1 %) depăşind estimările din SCERS (5%). Sunt înregistrate progrese în acumularea resurselor bugetare, administrarea fiscală, s-au îmbunătăţit factorii din domeniul sănătăţii (rata mortalităţii materne, mortalitatea infantilă şi a copiilor de pînă la 5 ani au scăzut).

Creşterea economică este însă determinată de creşterea consumului, satisfăcut în cea mai mare parte din importuri şi finanţat din remitenţe. În Raportul dat publicităţii se menţionează că “fluxul mare de remitenţe (30% din PIB), majorarea importului (77.5% din PIB), deficitul balanţei comerciale (39% din PIB) şi deficitul contului curent (7.3% din PIB) reprezintă caracteristici ale accentuării dependenţei creşterii economice şi situaţiei economice în general de factorii externi. În aceste condiţii şi în situaţia restructurării insuficiente a economiei şi nivelului scăzut de investiţii, vulnerabilitatea externă a ţării creşte, iar perspectiva durabilităţii creşterii economice şi reducerii sărăciei poate deveni incertă în cazul în care nu se vor întreprinde acţiuni imediate de redresare a situaţiei” .

La categoria problemelor mai sînt menţionate:

• angajamentul scăzut al diferitor instituţii publice centrale şi locale în implementarea reformei regulatorii;
• înrăutăţirea unor caracteristici calitative ale activităţii bancare, nivelul scăzut de creditare a economiei, diminuarea rentabilităţii activelor şi indicelui eficienţei activităţii bancare;
• performanţa scăzută a întreprinderilor autohtone (management corporativ deficient, structuri productive inadecvate, capacităţi de producţie depăşite, acces limitat la resurse financiare);
• creşterea modestă şi nivelul scăzut al productivităţii în sectorul agricol;
• tergiversarea reabilitării infrastructurii, creşterea preţurilor la resursele energetice;
• reformarea lentă a sistemului de pensionare, tergiversarea implementării sistemului de evidenţă personificată şi lipsa sistemului reuşit de motivare pentru angajatori şi angajaţi;
• stagnarea în politicele de dezvoltare regională etc.

Susţinerea producătorilor agricoli

În cadrul Adunării Generale a Uniunii republicane a asociaţiilor producătorilor agricoli “Uniagroprotect” Primul-ministru Vasile Tarlev a anunţat că pentru perioada anului 2006 şi în perspectivă se preconizează: revizuirea tuturor programelor naţionale şi structurale din cadrul sectorului agroalimentar; promovarea proiectelor-model de dezvoltare a capacităţilor în producţia agroalimentară ecologică; utilarea a două laboratoare raionale de testare a produselor alimentare de origine animalieră; deschiderea oficiilor locale pentru prestarea serviciilor zooveterinare şi a staţiunilor tehnologice de maşini; subvenţionarea indirectă prin alocarea unor credite în scopuri speciale pentru dezvoltarea unor ramuri prioritare pentru economia ţării etc.

Primul-ministru a anunţat că pînă în luna iulie 2006 preţul la motorina achiziţionată de producătorii agricoli nu va creşte, asupra moratoriului convenindu-se la o şedinţă cu cei mai mari importatori de produse petroliere de pe piaţă. Executivul speră că odată lansat Terminalul petrolier de la Giurgiuleşti, va fi posibilă importarea produselor petroliere la preţuri mai mici.

Anularea patentei de întreprinzător

Guvernul va propune excluderea treptată a comerţului cu amănuntul, a transportului de călători cu automobile taxi şi a transportului de mărfuri desfăşurate în baza patentei de întreprinzător. Modificările preconizate în legislaţie urmează a intra în vigoare pînă la finele anului 2008. Executivul motivează intenţiile sale prin necesitatea “legalizării activităţii comerciale şi apărarea drepturilor consumatorilor”, pornind şi de la faptul că volumul vînzărilor cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător ar constitui peste 8 miliarde lei (peste 600 milioane dolari SUA). Ministerul Economiei şi Comerţului (MEC) propune să se admită înregistrarea gratuită a deţinătorilor de patentă în calitate de întreprindere individuală sau cu altă formă juridică de activitate. Remarcăm că Legea cu privire la patenta de întreprinzător a fost adoptată în anul 1998 şi actualmente permite desfăşurarea a circa 50 de genuri de activitate cu achitarea unor taxe lunare sau anuale fixe, plata respectivă incluzînd: impozitul pe venit, taxele pentru resursele naturale, taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a presta servicii la transportarea călătorilor, precum şi defalcările în bugetul asigurărilor sociale de stat. Alte impozite, taxe şi încasări se plătesc de titularul patentei pe principii generale.

Declaraţia privind proprietatea din Transnistria

Guvernul Republicii Moldova a emis o declaraţie conform căreia “întregul patrimoniu de care dispun în prezent locuitorii din regiunea transnistreană, potenţialul de producţie, în baza căruia îşi desfăşoară activitatea toţi agenţii economici din regiune, nu este şi nici nu poate fi obiect al unor pretenţii din partea autorităţilor oficiale ale Republicii Moldova”. Executivul declară că “garantează respectarea dreptului la proprietate al persoanelor fizice şi juridice din regiunea transnistreană, înregistrate de organele respective de înregistrare ale Republicii Moldova, că regulile de desfăşurare a operaţiunilor de comerţ exterior, precum şi regulile de înregistrare a agenţilor economici din regiunea transnistreană, aprobate prin hotărîrile de Guvern nr.815 din 2 august 2005, nr.1001 din 19 septembrie 2001 şi nr.299 din 22 martie 2006, vor acţiona pînă la elaborarea mecanismului de reglementare a acestor relaţii în cadrul soluţionării politice definitive a problemei transnistrene”.

Declaraţia a fost adoptată în cadrul unei şedinţe lărgite a Guvernului, consacrate evoluţiei evenimentelor din zona de est a ţării, la şedinţă participînd şi Preşedintele Republicii Moldova.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet