Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Guvernului

Numiri. Remanieri

Valeriu Lazăr a fost revocat din funcţia de ministru al Economiei şi Comerţului, în locul său fiind numit Igor Dodon, care pînă la numire a exercitat funcţia de viceministru în acelaşi minister.

Victoria Iftodi a fost revocată din funcţia de ministru al Justiţiei, în locul vacant fiind numit Vitalie Pîrlog, şeful Direcţiei agent guvernamental din cadrul aceluiaşi minister, Reprezentantul Guvernului RM la CEDO.

Conform prevederilor constituţionale, remanierile guvernamentale se efectuează de Preşedintele ţării, la propunerea Primului-ministru. Legislaţia nu stabileşte obligativitatea motivării publice a cauzelor remanierilor, atribuţiile respective fiind exclusiv politice.

Guvernul a adoptat cîteva hotărîri prin care:

• Nina Lupan a fost numită în funcţia de viceministru al Finanţelor. Pînă la numire Lupan a exercitat funcţia de şef al Trezoreriei Centrale de Stat;
• Andrei Cimili a fost numit în funcţia de director al Agenţiei Sportului. Cimili este sportiv profesionist, învingător în competiţii internaţionale de ciclism;
• Tatiana Bujoreanu a fost numită în funcţia de şef al Serviciului de Stat Arhivă;
• Nicolae Cibotari a fost eliberat, la cerere, din funcţia de şef al Statului Major, şef-adjunct al Serviciului Protecţie şi Pază de Stat.

Hotărîri

Hotărîrea cu privire la crearea Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor. Agenţia va funcţiona pe lîngă Ministerul Culturii şi Turismului, cu un personal scriptic în număr de 7 unităţi şi va avea printre sarcinile sale şi crearea bazei de date digitale publice a monumentelor.

Hotărîrea cu privire la aprobarea structurii aparatului central al Agenţiei Sportului. Agenţia va avea 18 unităţi, exceptînd personalul tehnic. Agenţia va supraveghea activitatea şcolilor sportive republicane, Manejul Atletic şi Stadionul Republican.

Hotărîrea cu privire la aprobarea strategiei de reformă a cadrului de reglementare de stat a activităţii de întreprinzător. Guvernul numeşte Strategia “Ghilotina-2” şi în cadrul procesului respectiv, timp de un an, vor fi supuse analizei detaliate legile care reglementează activitatea de întreprinzător. Prevederile care nu corespund principiilor economiei de piaţă şi presupun implicarea autorităţilor publice în activitatea operaţională a întreprinderilor urmează a fi anulate sau modificate.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului Informaţional integrat al organelor drept. Documentul are menirea de contribui la utilizarea mai amplă a informaţiei acumulate pentru prevenirea şi contracararea infracţiunilor, sporirea interacţiunii între organele de drept.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a Serviciului Fiscal de Stat pentru anii 2006–2010. Se intenţionează a aduce legislaţia fiscală în concordanţă cu standardele europene, intensificarea activităţii de acumulare a resurselor în buget, simplificarea impozitării etc. Pentru realizarea Strategiei sînt necesare peste 130 milioane lei.

Hotărîrea pentru aprobarea proiectului de lege privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Sînt propuse reglementări noi referitoare la procesul de deetatizare, nu numai prin privatizare, dar şi prin transmiterea proprietăţii în concesiune, administrare fiduciară, locaţiune, comodat, vînzarea activelor neutilizate, crearea societăţilor comerciale etc.

Hotărîrea privind Planul de activitate a Guvernului pe trimestrul IV. Executivul planifică să adopte un şir de concepţii, strategii şi programe naţionale, proiecte de acte legislative noi sau de modificare a legislaţiei în vigoare.

Hotărîri privind aprobarea unor proiecte de acte legislative:

• cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. Companiile de asigurări vor avea dreptul să achite despăgubiri pînă la o anumită limită pentru pagubele produse de autovehicule, de despăgubiri vor putea beneficia şi persoanele aflate în autovehicul, compensaţii vor putea fi acordate şi pentru bunurile acestora. Sînt propuse o serie de exigenţe speciale faţă de companiile de asigurări.
• pentru modificarea Legii cu privire la privatizarea întreprinderilor din industria tutunului şi industria vinificaţiei. Se propune ca patru întreprinderi (Cupcini, Făleşti, Floreşti şi Orhei) să fie privatizate după principii generale, renunţîndu-se la aplicarea proiectelor individuale de privatizare şi investiţii. Decizia este motivată prin situaţia financiară gravă a întreprinderilor şi lipsa de atractivitate a acestora pentru investitori.
• cu privire la Codul de conduită a funcţionarului public. Proiectul Codului are menirea de a stabili standarde ridicate de comportament pentru funcţionari, să contribuie la scăderea corupţiei în serviciul public. Sînt propuse o serie de restricţii, precum şi principii referitoare la cariera funcţionarilor, conform standardelor internaţionale în domeniu.

Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Susţinere din partea Băncii Mondiale

Primul-ministru a discutat aspecte ale colaborării între Guvern şi Banca Mondială, unul din subiectele abordate vizînd implementarea eficientă a reformei administraţiei publice centrale. Edward Brown, reprezentantul Băncii Mondiale în Moldova, a reiterat susţinerea acţiunilor îndreptate spre implementarea reformelor, în special în domeniul administraţiei publice centrale, orientate spre consolidarea capacităţilor Guvernului. În acest scop va fi acordată asistenţă financiară şi coordonată acumularea mijloacelor din partea altor donatori. Vasile Tarlev a mulţumit BM şi pentru susţinerea acordată în realizarea SCERS, manifestată prin disponibilitatea de a acorda un credit preferenţial de 10 mln dolari.

Promovarea culturilor nucifere

Primul-ministru Vasile Tarlev a prezidat şedinţa Consiliului Naţional pentru Promovarea Culturilor Nucifere, în cadrul căreia au fost discutate aspecte ce vizează impulsionarea dezvoltării ramurii nucifere în Moldova, problemele şi perspectivele de soluţionare a acestora. Vasile Tarlev a solicitat definitivarea propunerilor de modificare a legislaţiei în domeniu, care urmează să fie promovate în termene restrînse. Premierul a cerut elaborarea unui plan de acţiuni privind crearea unui sistem eficient de omologare a nucilor şi de monitorizare strictă a calităţii materialului săditor propus pe piaţă.

Preocupări pentru problemele tineretului

Prim-ministrul Vasile Tarlev a prezidat o şedinţă de lucru privind crearea oportunităţilor de dezvoltare a tineretului, în cadrul căreia a evidenţiat necesitatea reformării sistemului de educaţie extraşcolară. Premierul a solicitat crearea pe baza Palatului Naţional de creaţie a copiilor şi adolescenţilor a unui Centru republican pentru copii şi tineret, de tip modern.

Implementarea Planului de Acţiuni UE-RM

În cadrul şedinţei de lucru convocate la tema implementării PAUERM, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a comunicat că Uniunea Europeană a acceptat iniţierea dialogului cu Moldova la subiectul posibilităţii facilitării regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. Un alt rezultat important al acţiunilor de sensibilizare a statelor membre ale UE îl constituie decizia Comisiei Europene de a deschide în Moldova un Centru Comun European de aplicare pentru vize, bazat pe ideea recepţionării cererilor de vize pentru statele care nu au ambasade în Moldova. Primul-ministru Vasile Tarlev a menţionat că implementarea eficientă a PAUERM este o sarcină prioritară pentru toate autorităţile din Moldova şi “toate documentele, care vor fi semnate cu grif UE vor avea prioritate în executare”. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene urmează să elaboreze un grafic de audienţă a ministerelor la capitolul îndeplinirii PA. În viitorul apropiat, o atenţie sporită se va acorda acţiunilor de obţinere pentru Moldova a unui regim de Preferinţe Comerciale Asimetrice şi iniţierii Acordului de Asociere la UE.

Declaraţie privind referendumul din zona transnistreană

Guvernul Republicii Moldova a dat publicităţii o declaraţie prin care apreciază referendumul din Transnistria ca formă de torpilare a procesului de negocieri privind reintegrarea paşnică a statului. Guvernul nu recunoaşte rezultatele şi consideră imposibilă abordarea acestei acţiuni în contextul soluţionării paşnice şi definitive a conflictului. Executivul exprimă recunoştinţă statelor şi organizaţiilor care participă la procesul de reglementare politică a problemei transnistrene şi anume Federaţiei Ruse, Ucrainei, OSCE, Uniunii Europene şi SUA pentru înţelegerea faptului că soluţionarea problemei transnistrene e posibilă doar în condiţiile respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova şi împărtăşeşte convingerea acestor state şi organizaţii privind imposibilitatea recunoaşterii oficiale a rezultatelor “exprimării voinţei alegătorilor”, în condiţiile unor presiuni informaţionale şi administrative asupra populaţiei din regiune.

Comunicatul MAEIE despre obţinerea cetăţeniei române

Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a dat publicităţii un comunicat prin care informează că “obţinerea cetăţeniei române în special pînă la aderarea României la UE pentru a putea circula liber în spaţiul Schengen, este o premisă eronată de la care pornesc cetăţenii Republicii Moldova”. Aderarea României la UE nu este echivalentă cu intrarea în spaţiul Schengen şi în context, MAEIE menţionează că în cadrul Comisiei Europene se lucrează în prezent asupra realizării iniţiativei de a crea începînd cu anul 2007, la Chişinău, un Centru European comun de solicitare a vizelor pentru toate statele Schengen. Deschiderea la Chişinău a acestui Centru va scuti cetăţenii moldoveni de deplasările la ambasadele statelor europene de la Bucureşti şi Kiev acreditate pentru Republica Moldova. Declaraţia MAEIE a fost criticată de mass-media pe motiv că a recurs la explicaţii inadecvate — cetăţenii moldoveni solicită cetăţenie română pentru a putea merge liber în spaţiul Schengen, lucru de care se bucură cetăţenii României şi nu-i interesează dacă cetăţenii unor state nu pot vizita România fără vize pe motiv că aceasta nu face parte din spaţiul Shengen.

Preocupări pentru colaborarea cu mass-media

În cadrul unei mese rotunde în problema accesului la informaţie, premierul Vasile Tarlev a declarat că Guvernul pledează pentru aplicarea practicilor noi şi eficiente de amplificare a relaţiilor dintre autorităţile centrale, mass-media şi societatea civilă şi se află în căutarea unor instrumente eficiente în acest sens. Vasile Tarlev a anunţat că la Academia de Administrare Publică urmează a fi implementat un nou curs de pregătire a “purtătorilor de cuvînt pentru instituţiile publice”. Tarlev a mai afirmat că potrivit unei decizii guvernamentale, ministerele au fost obligate să organizeze lunar conferinţe de presă şi să instaleze “telefoane de încredere”.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet