Monitoring→Instituţii publice→Activitatea Guvernului

Numiri

În şedinţa din 4 octombrie a Guvernului, Boris Gamurari, ex-ministru al Apărării, a fost numit în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Polonia. Actualmente Gămurari deţine funcţia de vicedirector general al Companiei “Lukoil-Moldova”.

La aceiaşi şedinţă, Victor Gaiciuc, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Moldovei în regatul Belgiei, a fost numit în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Moldovei în Marele ducat de Luxemburg cu reşedinţa la Bruxelles, funcţie ce o va deţine prin cumul.

Tot în ziua de 4 octombrie, executivul l-a reconfirmat pe Ion Moraru în funcţia de vicedirector general al Biroului Naţional Migraţiune.

Şedinţe. Decizii

Reforma administraţiei publice — numai cu suport internaţional

Prim-ministrul Vasile Tarlev s-a întîlnit cu un grup de experţi internaţionali care vor asista executivul în efectuarea analizei funcţionale a autorităţilor administraţiei publice centrale şi la elaborarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale. Măsurile respective derivă din Planul de acţiuni privind analiza funcţională, elaborarea şi implementarea Strategiei nominalizate, în baza Hotărîrii Guvernului din 15 iulie 2005. Strategia urmează a fi adoptată de Guvern pînă la finele anului curent, după ce aceasta va fi avizată de către structurile naţionale şi internaţionale abilitate, inclusiv Banca Mondială. Consultanţii internaţionali au fost cooptaţi de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (SIDA) şi misiunea PNUD Moldova.

Menţionăm că în primăvara anului curent, la momentul formării actualei componenţe a executivului, Preşedintele Republicii Moldova a declarat că noua garnitură guvernamentală este una reformată pe principii moderne ale managementului public. Însă, în realitate, reforma s-a limitat la modificarea denumirii autorităţilor centrale, comasarea în cadrul ministerelor a mai multor departamente independente şi reducerea masivă a numărului de personal, măsuri care nu au fost precedate de expertize economico-instituţionale şi nu au avut caracterul transparent adecvat.

Realizarea SCERS

Şeful executivului a prezidat o şedinţă de lucru privind realizarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS), şedinţă în cadrul căreia Ministerul Economiei şi Comerţului a informat că începe transpunerea în practică a obiectivelor şi sarcinilor stipulate în SCERS, în special prin realizarea Programului de activitate al Guvernului pe anii 2005–2009 şi a planurilor de acţiuni sectoriale. S-a remarcat că majoritatea indicatorilor macroeconomici înregistrează tendinţe pozitive, iar pe unele poziţii pronosticurile fixate în SCERS chiar “au fost depăşite”.

În opinia Primului-ministru, succesul realizării SCERS depinde de eforturile întregii societăţi şi în acest sens a fot solicitată organizarea unor forumuri regionale pentru a evalua impactul realizării SCERS în fiecare localitate. De asemenea, şeful executivului a solicitat implicarea mai activă în realizarea SCERS a societăţii civile şi a administraţiei publice locale.

Bugetul de stat supraexecutat

La şedinţa Guvernului din 4 octombrie 2005 Ministerul Finanţelor a anunţat că în perioada ianuarie-septembrie 2005 bugetul de stat a fost executat la capitolul de venituri în proporţie de 107,4% din prevederi. În nouă luni ale anului curent la bugetul de stat au fost acumulate venituri în valoare de 5 606 milioane de lei (cca 445,2 milioane USD), ceea ce constituie cu 1 830 milioane lei sau cu 48,5% mai mult decît în perioada similară a anului trecut. Pentru deservirea datoriei externe de stat de la buget au fost transferate 38,6 milioane USD.

În acelaşi timp, conform informaţiei existente pentru primele 8 luni ale anului 2005 numai veniturile vamale încasate au constituit 3 456 milioane lei (274,4 milioane USD). La acestea se mai adaugă cca 200 milioane lei (15,9 milioane USD) — venitul net al Băncii Naţionale a Moldovei şi peste 140 milioane lei (cca 11,2 milioane USD) — venitul din grantul acordat de Comisia Europeana în cadrul Programului de Securitate Alimentară pentru Moldova. Totodată, doar ¼ din valoarea totală a veniturilor bugetare revin veniturilor din activităţile economiei reale (producere, impozite directe şi taxe nevamale).

Hotărîri

Deşi redus considerabil, numărul actelor necesare pentru activitatea de antreprenoriat rămîne destul de mare

Guvernul a aprobat Lista autorizaţiilor şi certificatelor eliberate de către organele administrative pentru iniţierea activităţii de business în Moldova. Conform documentului, vor exista 125 tipuri de acte pentru confirmare, mai mult de 70 din ele urmînd a fi eliberate gratuit. Documentul stabileşte că plata pentru eliberarea permisiunilor şi certificatelor se va percepe doar în cazurile cînd aceasta este prevăzută de legislaţie, iar termenul general de eliberare a documentelor nu trebuie să depăşească 10 zile lucrătoare.

Printr-o altă hotărîre a executivului a fost aprobat Registrul actelor oficiale de reglementare a activităţii de întreprinzător, acte emise de Guvern, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi alte autorităţi administrative centrale. Potrivit documentului, cele 27 de autorităţi administrative se vor ghida în activitatea sa de peste 420 de acte normative, alte cca 100 de acte normative fiind abrogate din cauza că sînt calificate ca abuzive sau nu corespund principiilor economiei de piaţă.

Hotărîrile vizate au fost adoptate pentru executarea Legii nr. 424-XV din 16.12.2004 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător (aşa-numita “Lege a ghilotinei”), lege ce are drept scop reforma reglementării de stat a activităţii antreprenoriale. Recent, în cadrul forumului investiţional organizat la Chişinău, majoritatea oamenilor de afaceri au apreciat Legea ghilotinei ca o măsură eficientă pentru reducerea barierelor birocratice în calea businessului, dar au menţionat şi faptul că implementarea se tergiversează.

Finanţarea partidelor din bugetul de stat

Guvernul a aprobat proiectul de lege cu privire la finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, proiect ce urmează să reglementeze modalităţile de finanţare a partidelor şi altor organizaţii social-politice (inclusiv în cadrul campaniilor electorale), controlul finanţării, restricţiile şi sancţiunile pentru încălcarea dispoziţiilor legale corespunzătoare.

Proiectul prevede că statul va subvenţiona anual activitatea partidelor cu o sumă totală ce nu depăşeşte 0,02% din veniturile bugetului de stat pe anul de referinţă (spre exemplu, pentru anul 2006 această sumă ar constitui nu mai mult de 1 milion 936 mii lei). Subvenţiile bugetare vor fi de trei categorii:

De bază — în valoare de 1/3 din subvenţia totală acordată de stat, subvenţie repartizată în mod egal partidelor politice care la începutul legislaturii au reprezentanţi în fracţiunile parlamentare;

Proporţionale — în valoare de 1/3 din subvenţia totală acordată de stat, subvenţie proporţională cu numărul mandatelor deţinute de fiecare formaţiune politică în legislativ;

Restante — în valoare de 1/3 din subvenţia totală acordată de stat, subvenţie pentru toate partidele politice care au participat în campania electorală, dar nu au obţinut mandate proporţional cu numărul de voturi acumulate.

Proiectul mai conţine prevederi referitoare la: contractarea creditelor fără dobîndă pentru campaniile electorale; condiţiile şi modul de primire a donaţiilor în perioada campaniilor electorale; limita donaţiilor ce pot fi primite într-un an fiscal; interdicţiile finanţării concurenţilor electorali din străinătate; transparenţa şi controlul acumulării de mijloace etc.

Acest proiect de lege a fost elaborat la recomandarea Consiliului Europei şi este inspirat în temei din legea similară a României, lege ce a fost adoptată încă în anul 2003, iar mai mult de jumătate din prevederile ei regăsindu-se adaptate în proiectul aprobat de executivul de la Chişinău. Menţionăm că încă în anul 2000 Guvernul a expediat Parlamentului un proiect de lege nou cu privire la partide şi alte organizaţii social-politice, proiect adoptat în prima lectură şi care prevede, de altfel, şi finanţarea partidelor din bugetul de stat. Motivele tărăgănări adoptării respectivului proiect nu sînt cunoscute şi în mod normal examinarea lui ar trebui reluată în pachet cu iniţiativa recentă a Guvernului.

Apartamente sociale gratuite

Conform unei decizii a Guvernului, categoriile social dezavantajate ale populaţiei vor avea posibilitatea de a obţine locuinţe gratuit, construcţia acestora urmînd a fi finanţată din contul mijloacelor bugetului de stat şi celor locale, a creditelor bancare şi ipotecare, precum şi a granturilor străine.

Deşi se anunţă un termen exact de finisare a construcţiilor — anul 2011, pentru moment nu este stabilit un potenţial cost, precum şi volumul locuinţelor. Cu toate acestea, se preconizează că locuinţele vor fi distribuite de consiliul municipal Chişinău. Nu demult, în presă, a fost mediatizat scandalul de repartizare a locuinţelor sociale într-un bloc locativ construit de autorităţile municipale, printre beneficiari figurînd funcţionari ai primăriei şi consiliului local, judecători, procurori, angajaţi ai organelor de drept şi alte persoane care nu fac parte din categoriile foarte dezavantajate. Costul minim de construcţie a unui bloc locativ cu 50–60 de apartamente este de cca 1,5 milioane USD.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet