![]() Marian Lupu Preşedinte PDM |
Data înregistrării: 25 martie 1997
Doctrina: Social-democraţie Nr. de membri: ~ 21000 Programul PDMadoptat la Congresul V din 10 februarie 2008 |

Mişcarea social-politică “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” (MpMDP) [8.02.1997 – 15.04.2000]
Programul din 2003adoptat la Congresul III din 22 noiembrie 2003
Programul din 2000adoptat la Congresul II din 15 aprilie 2000
Conferinţa de constituire a Mişcării social-politice “Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” (MpMDP) a avut loc la 8 februarie 1997. La eveniment au participat 860 de delegaţi din toate oraşele şi raioanele Republicii Moldova. MpMDP a fost fondată din iniţiativa membrilor blocului “Pro Lucinschi”, pornind de la necesitatea constituirii unei mişcări de masă de orientare centristă, care avea să sprijine preşedintele ales în 1996 în realizarea programului său. La conferinţă au fost alese organele de conducere şi aprobate statutul şi programul politic. Preşedinte al MpMDP a fost ales dl Dumitru Diacov.
În urma alegerilor parlamentare din 1998, Mişcarea pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă accede în Parlament, iar Dumitru Diacov este ales în funcţia de preşedinte al Parlamentului. Pornind de la principiile stipulate în platforma sa electorală, MpMDP a decis să participe la crearea Alianţei pentru Democraţie şi Reforme (ADR). Creat în rezultatul unor tratative dificile, Guvernul ADR — primul guvern de coaliţie în istoria ţării — s-a bazat pe programul de guvernare al ADR şi a inclus reprezentanţi ai tuturor partidelor constituante (MpMDP, PFD, BeCDM).Coaliţia ADR s-a destrămat în decembrie 1999 prin retragerea Frontului Popular Creştin Democrat (FPCD), iar guvernul ADR în frunte cu Ion Sturza a fost demis prin votul deputaţilor PCRM şi FPCD.
La Congresul I au fost aleşi 993 delegaţi din 39 de raioane, oraşe şi municipii. Preşedinte al MpMDP a fost reales Dumitru Diacov. Congresul I al MpMDP a ales organele de conducere, a adoptat statutul şi programul MpMDP. De asemenea, Congresul I al MpMDP a lansat un apel către partidele şi mişcările de orientare centristă de a se uni într-o organizaţie politică, care ar fi putut avea o influenţă decisivă asupra dezvoltării ţării.
La 15 aprilie 2000, MpMDP a fost reorganizată în Partidul Democrat din Moldova (PDM). Congresul a ales organele de conducere, a adoptat modificări la statutul partidului şi a votat programul politic şi economic al PDM. Preşedinte al PDM a fost reales dl Dumitru Diacov.
În perioada dintre cele două congrese formaţiunea şi-a majorat considerabil rîndurile de la 8000 de membri în 1998 la 25000 de membri în 2000.
Congresul III a decis ca sarcina primordială a Consiliului Naţional al PDM, organizaţiilor primare, raionale şi municipale să fie pregătirea pentru alegerile parlamentare din 2005; să mobilizeze toate resursele organizatorice şi informaţionale ale PDM pentru asigurarea trecerii pragului electoral; să determine reprezentanţii partidului din administraţia publică locală să acorde o atenţie prioritară problemelor tineretului, intelectualităţii, femeilor, păturilor social-vulnerabile, rezolvării altor probleme ce ţin de dezvoltarea socială a comunităţilor. De asemenea, Congresul a adoptat modificări în statutul PDM.
În mai 2004, trei partide politice de orientare democrată — Partidul Democrat din Moldova, Alianţa Moldova Noastră (AMN) şi Partidul Social-Liberal (PSL) — au creat Blocul electoral “Moldova Democrată” (BMD). La baza acestui bloc a stat ideea unificării tuturor forţelor democrate şi oferirea unei alternative guvernării comuniste. La 21 octombrie 2004, la BMD a aderat Partidul Ecologist “Alianţa Verde” din Moldova (PEAVM). La scurt timp după accederea în parlament BMD s-a destrămat, Partidul Democrat din Moldova constituindu-şi propria fracţiune formată iniţial din 8 deputaţi, iar după fuziunea PSL cu PDM în februarie 2008, ajungînd la 11 membri.
Congresul IV a discutat despre principalele probleme ale ţării, rolul şi locul PDM în viaţa societăţii moldoveneşti şi a trasat noi sarcini pentru următorii doi ani de activitate. Participanţii la Congres au confirmat componenţa conducerii partidului, în funcţia de preşedinte fiind reales dl Dumitru Diacov.
La Consiliul XXII-lea al Internaţionalei Socialiste (IS) desfăşurat la Geneva pe 27–30 iunie 2007, Partidul Democrat din Moldova a fost acceptat drept membru cu statut de observator al Internaţionalei Socialiste, ca la următorul congres al SI din iulie 2008 să devină membru cu drept de vot consultativ.
În martie 2007, la PDM a aderat un grup de membri ai PSDM în frunte cu Oazu Nantoi, fondatorul Partidului Social Democrat din Moldova şi preşedintele acestei formaţiuni în anii 1990–1995 şi 1998–2004.
În septembrie 2007, din PDM se retrage Vladimir Filat, membru al Consiliului Executiv Politic şi vicepreşedinte al Fracţiunii PDM, pentru a constitui o formaţiune de orientare liberală. Exemplul lui Vladimir Filat este urmat de un grup de consilieri municipali (mun. Chişinău) aleşi pe listele PDM şi unii membri ai Consiliului raional Nisporeni a PDM, care părăsesc PDM pentru a participa la proiectul politic iniţiat de V.Filat.
Congresul V al PDM a marcat fuzionarea Partidul Social-Liberal cu Partidul Democrat din Moldova sub denumirea Partidului Democrat din Moldova. Fuziunea celor două formaţiuni politice a avut ca scop consolidarea centrului politic din Republica Moldova în contextul pregătirii pentru alegerile parlamentare din anul 2009. La congres au fost efectuate modificări la statutul PDM, adoptată o nouă strategie de lucru a PDM şi un nou program politic. De asemenea, a fost aleasă o nouă conducere. În funcţia de preşedinte al partidului unit a fost ales dl. Dumitru Diacov, iar dl Oleg Serebrian — în funcţia de prim vice-preşedinte al PDM. Oazu Nantoi, Valentina Buliga, Igor Klipii, Valentina Stratan şi Dumtru Ivanov au fost aleşi vicepreşedinţi ai PDM, iar Oleg Ţulea, liderul Organizaţiei de Tineret a Partidului Democrat, a fost desemnat în calitate de Secretar General al partidului.
Congresul VI Extraordinar al Partidului Democrat din Moldova a marcat începutul unei etape de renovare a PDM şi a oficializat schimbarea conducerii partidului, după venirea în partid a fostului şef al parlamentului, Marian Lupu, împreună cu echipa sa (Valeriu Lazăr, Igor Corman, Andrei Popov, Stela Jantuan etc.). Anterior, Marian Lupu plecase din Partidul Comuniştilor după ce a denunţat autoritarismul şi metodele nedemocratice aplicate de către acest partid. La Congres au fost prezenţi peste 600 de participanţi — 505 delegaţi ai PDM din toate raioanele republicii şi invitaţi speciali străini. Congresul a introdus modificări la Statutul partidului şi l-a ales unanim pe Marian Lupu la funcţia de preşedinte al Partidului Democrat din Moldova. Dumitru Diacov a fost ales preşedinte de onoare al partidului. Oleg Serebrean şi-a păstrat funcţia de Prim-Vice-Preşedinte, iar Secretar General a fost numit Valeriu Lazăr (ex-ministru al economiei şi comerţului). În calitate de Vice-Preşedinţi au fost numiţi Igor Corman, Oleg Ţulea, Oazu Nantoi, Valentina Stratan, Igor Klipii şi Valentina Buliga.
După venirea lui Marian Lupu în PDM, la PDM au aderat mai mulţi membri PCRM şi PSD (din organizaţiile raionale PSD — Glodeni, Bălţi, Anenii Noi). Totodată, liderul Mişcării social-politice “Forţa Noua”, Valeriu Pleşca, a anunţat că şi Mişcarea “Forţa Nouă” aderă la PDM şi va susţine PDM în alegerile anticipate din 29 iulie 2009.
![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() | ![]() |
| 11/ 2004 | 12/ 2005 | 04/ 2006 | 11/ 2006 | 05/ 2007 | 11/ 2007 | 04/ 2008 | 10/ 2008 | 03/ 2009 | 07/ 2009 | 11/ 2009 |
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, IPP
13 mandate (12.54% voturi)
2.97% voturi, nu a trecut pragul electoral
117 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (10.43%)
1155 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti/ comunale (10.87%)
74 mandate de primar (8.25%)
34 mandate (28.53% voturi)
92 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (8.17%)
936 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti şi săteşti/ comunale (8.63%)
73 mandate de primar (8.13%)
5.02% voturi, nu a trecut pragul electoral
64 mandate de consilier în consiliile judeţene şi consiliul mun. Chişinău (20.51%)
1214 mandate de consilier în consiliile municipale, orăşeneşti şi săteşti/ comunale (19.89%)
93 mandate de primar (14.78%)
24 mandate (18.16% voturi)