alegeri.md

Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse (FR) şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu reţinerea la 18 februarie a 18 cetăţeni străini dintre care 13 cetăţeni ai FR. 11 dintre aceştia au fost expulzaţi din RM. Pe 19 februarie încă 2 cetăţence ale FR au fost reţinute. Anterior, la 9 februarie mai fusese expulzat din RM un grup de 6 cetăţeni ai FR.

Autorităţile moldoveneşti explică reţinerea şi expulzarea cetăţenilor ruşi prin încălcarea normelor legale de aflare pe teritoriul RM, activităţi ilegale în favoarea unor concurenţi electorali, deţinerea echipamentului electronic şi a unor importante sume de bani provenienţă şi scopul utilizării cărora cetăţenii ruşi nu o pot explica.

Agenţia RIA-Novosti îl citează pe directorul SIS al RM, Ion Ursu: “elaborarea materialelor provocatoare false, pseudodocumentelor organelor de forţă ale RM referitoare la presupusele represalii la adresa opoziţiei, filarea profesionistă a candidaţilor din partea PCRM, urmărirea şi fixarea deplasării cortegiului Preşedintelui RM, stabilirea unei reţele de manageri străini care se ocupau de mituirea reprezentanţilor comisiilor electorale — toate aceste lucruri nu au nimic în comun cu consultarea politică”.

Oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE) au FR afirmă că “Chişinăul evită monitorizarea alegerilor. CEC a RM nu a invitat comitetul executiv al CSI să monitorizeze alegerile parlamentare”.

Comportamentul CEC a RM poate fi înţeles. Observatorii CSI întotdeauna au recunoscut alegerile din spaţiul CSI drept libere şi corecte. Aşa a fost în cazul: alegerilor din Belarus în 2000; referendumului din octombrie 2004 din Belarus; alegerilor din octombrie 2003 în Azerbaidjan; alegerilor din noiembrie 2003 în Georgia; alegerilor din septembrie 2004 în Kazahstan; alegerilor din noiembrie 2004 în Ucraina etc. OSCE a constatat că toate aceste alegeri nu corespundeau standardelor democratice.

În schimb, secretarul executiv al CSI, Vladimir Ruşailo, care a condus misiunea observatorilor CSI la alegerile repetate din 26 decembrie 2004 din Ucraina, şi-a exprimat îndoiala că alegerile respective au fost legitime, în timp ce OSCE le-a considerat legitime şi corecte.

Judecînd după modul în care evoluează evenimentele şi relaţiile dintre cei doi parteneri strategici, se pare că observatorii din partea CSI au un interes special pentru alegerile din 6 martie. Autorităţile RM şi cele ale FR au semnat şi ratificat “Convenţia privind standardele alegerilor democratice, drepturile şi libertăţile electorale în statele-membre ale CSI”. Ar fi bine s-o recitească.

După lansarea iniţiativei Dumei de Stat a FR de a aplica sancţiuni economice faţă de RM, Preşedintele Parlamentului RM, Eugenia Ostapciuc, şi-a exprimat regretul pentru faptul că “Duma de Stat din Rusia s-a implicat iarăşi în procesul electoral peste hotarele Federaţiei Ruse… Regretăm şi faptul că pentru implicarea în procesul electoral din Moldova s-a ales atacarea a celei mai importante realizări a popoarelor noastre din ultimii ani — prietenia fermă ruso-moldovenească. Provoacă mirare că la baza aprecierilor şi hotărîrilor dure a fost informaţia denaturată a unor deputaţi ai Dumei despre procesul reglementării transnistrene.

Sincer vorbind, noi aşteptam de mult o apreciere sinceră şi responsabilă din partea deputaţilor ruşi a proceselor ce au loc în Transnistria. Am contat pe faptul că soarta locuitorilor din Transnistria, între care sînt şi mulţi cetăţeni ruşi, într-adevăr îi îngrijorează pe legislatori. Teroarea populaţiei multinaţionale a Transnistriei, declanşată de autorităţile de la Tiraspol, autoizolarea şi militarizarea regiunii, atacurile şcolilor moldoveneşti, contrabanda gigantică — toate acestea ar trebui să fie examinate serios în parlamentul rus.

În loc de aceasta noi am devenit martori ai unei decizii periculoase şi fără precedent. Sincer sperăm că deputaţii ruşi vor reveni pe poziţiile colaborării deschise între popoarele şi statele noastre, pe poziţiile Acordului de bază între ţările noastre, pe poziţiile interesului pentru soluţionarea conflictului transnistrean” (citat după Basa-pres).

Agenţia transnistreană “Olvia-press” a făcut publică reacţia reprezentantului pentru probleme politice în reglementarea transnistreană din partea Transnistriei, V. Liţkai, la hotărîrea CEC de a asigura condiţii conforme legislaţiei RM pe teritoriul din stînga Nistrului pentru a putea satisface cererea BMD de deschidere a secţiilor de votare în regiune. Liţkai a calificat hotărîrea CEC drept o provocaţie , iar condiţiile înaintate drept inacceptabile, aducînd învinuiri CEC că ar fi încălcat prevederile articolelor 35 şi 36 ale Codului electoral al RM privind neadmiterea finanţării de peste hotare, aluzie la faptul că Transnistria este stat independent.

În acelaşi timp, Liţkai a propus CEC să deschidă secţii de votare în Zona de Securitate la care să aibă acces observatorii internaţionali. “Ne exprimăm speranţa că realizarea acestor măsuri coordonate cu Comisia Unificată de Control va permite realizarea practică a intenţiilor declarate ale autorităţilor moldoveneşti de a asigura desfăşurarea unor alegeri libere şi corecte”.

Agenţia “Olvia-press” a informat că Uniunea moldovenilor, Uniunea ruşilor şi Uniunea ucrainenilor din Transnistria au conctituit un comitet pentru susţinerea unor alegeri democratice în RM. Comitetul respectiv învinuieşte PCRM şi liderul acestuia de: izolarea politico-informaţională a Transnistriei; de blocadă economică; de izolare informaţională.

“Transnistrenii nicodată nu au manifestat interes activ pentru alegerile din RM. Noi avem statul nostru, organele noastre publice, alegerile noastre. Însă de această dată noi trebuie să ajutăm forţele democratice din Moldova, trebuie să îndepărtăm catastrofa umanitară şi războiul”.

Membrii comitetului afirmă că nu îndeamnă alegătorii RM să voteze pentru un concurent sau altul, ci pentru “forţele democratice” care vor relua “negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol”.

Politologul Vitali Andrievski, primarul de Ceadîr-Lunga, Mihail Formuzal şi preşedintele Fundaţiei culturii slave, Victor Sundeev, au organizat o conferinţă de presă pe marginea “înrăutăţirii dramatice a relaţiilor dintre RM şi FR” în cadrul căreia au îndemnat să nu fie admisă confruntarea între cele două state.

Dl Andrievski a afirmat că partidul de guvernămînt ar aţîţa stări de spirit xenofobe, evitînd să se refere şi la fapte şi tendinţe de manifestare a xenofobiei şi antisemitismului chiar în Duma de Stat a FR. Anume Duma de Stat a FR a lansat recent o iniţiativă, care altfel decît şantaj la adresa RM nu poate fi numită, şi care a servit drept motiv pentru presa din FR pentru a lansa un atac informaţional masiv împotriva RM.

Dl Andrievski a speculat pe marginea unei fraze nereuşite a liderului fracţiunii parlamentare a PCRM, Victor Stepaniuc, care a afirmat că vine vremea cînd “duşmanul trebuie numit duşman”, această frază putînd să se refere, spre exemplu, la separatismul pe care FR îl susţine pe teritoriul RM şi Georgiei, şi nu la FR, cum le convine unora să interpreteze lucrurile în scopuri electorale.

Mai degrabă, o astfel de interpretare este rezultatul faptului că RM a cerut, recent, sprijinul ONU pentru soluţionarea conflictului transnistrean. “Un demers în acest sens a fost formulat la New York de viceministrul moldovean de Externe, Eugenia Chistruga… În special, oficialul de la Chişinău a evidenţiat pericolul pe care îl prezintă separatismul politic şi «conflictele de joasă tensiune»” (citat după Basa-pres).

Senatorii americani Richard Lugar, John Mackein şi Joseph Biden au înaintat iniţiativa adoptării unei rezoluţii a Senatului SUA privind alegerile parlamentare din RM care a fost votată în unanimitate.

Rezoluţia solicită autorităţilor moldoveneşti să respecte normele unor alegeri democratice, accesului liber şi egal la mass-media pentru toţi concurenii electorali. “SUA urmăreşte foarte atent modul în care se desfăşoară campania electorală. Modul în care se desfăşoară campania electorală, va influenţa relaţiile dintre ţările noastre”.

La 18 februarie la Moscova s-a desfăşurat un “congres al originarilor din Moldova”. Potrivit agenţiei “Basa-pres”, la lucrările congresul au participat Valeriu Pasat, ex-director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al RM, Dumitru Braghiş, copresedinte al BMD, Boris Muravschi, liderul blocului “Patria-Rodina”. Scopul congresului ar fi fost îndemnul adresat cetăţenilor moldoveni aflaţi în Rusia să voteze aceste formaţiuni.

Comisariatul General de poliţie din Municipiului Chişinău (CGMC) contestă dreptul PPCD de a desfăşura întîlnirea cu alegătorii în Piaţa Marii Adunări Naţionale imediat după încheierea alegerilor parlamentare din 6 martie. Primăria a respins recursul CGMC.