Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 AlegeriParlamentare2005Curier electoral

Curier electoral din 24 martie 2005

|versiune pentru tipar|

PD a constituit o fractiune parlamentara separata

Parlamentul de legislatura a XVI de la Chişinău va fi reprezentat de patru fracţiuni: a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova — cu 56 de deputaţi, condusă de Eugenia Ostapciuc; Blocul electoral “Moldova Democrată” — 26 de deputaţi, lider al căreia este Serafim Urechean; fracţiunea Partidului Popular Creştin Democrat — 11 deputaţi şi va fi condusă de Iurie Roşca; fracţiunea Partidului Democrat — 8 deputaţi, condusă de Dumitru Diacov.

Potrivit Agenţiei de ştiri BASA-press, Dumitru Diacov, care a fost ales în Parlament pe listele Blocului electoral “Moldova Democrată” şi este copreşedinte ale acestei formaţiuni, a declarat că are “un mesaj propriu” cu care a mers în alegeri şi că, prin intermediul fracţiunii sale va putea mai eficient să promoveze poziţia social-democrată. El a mai menţionat că alegerile locale din 2003 au demonstrat că Partidul Democrat, al cărui lider este, “se bucură de susţinerea a cca opt la sută din alegători şi că nu poate fi vorba de faptul că s-a folosit de BMD pentru a accede în Parlament”.

Liderul BMD despre decizia PD

Liderul BMD a declarat pentru BASA-press precum că “nu este deloc surprins de decizia lui Dumitru Diacov de a forma o fracţiune parlamentară separată şi nici măcar nu sunt dezamăgit. Nu cred că Blocul «Moldova Democrată» a avut de pierdut”.

Urechean a mai spus că fracţiunea sa nu va participa la alegerea şefului statului, iar dacă Diacov îl va vota pe Voronin, pe care PCRM l-a propus pentru funcţia de preşedinte al ţării, va fi clar de ce a decis să-şi constituie fracţiune proprie. În acelaşi timp, Dumitru Diacov, liderul PD a declarat că “separarea de «Moldova Democrată» nu înseamnă refuzul de a colabora cu acest grup parlamentar, ci doar faptul că are un mesaj social-democrat propriu”.

Ex-ministrul Economiei a fost ales preşedinte al Parlamentului

Marian Lupu, deputat de pe lista Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, a fost ales prin vot secret preşedinte al Parlamentului. Pentru candidatura sa au votat 65 de deputaţi, iar 24 au fost împotrivă. Fracţiunea Partidului Popular Creştin Democrat a refuzat să participe la votare.

În cadrul şedinţei de astăzi a Parlamentului, şeful statului, Vladimir Voronin, a confirmat că plenara PCRM a decis să-l propună pentru funcţia de preşedinte al ţării. Totodată, Voronin a declarat că Guvernul Tarlev a avut o prestaţie foarte bună şi i-a îndemnat pe membrii cabinetului de miniştri să-şi continue activitatea în acelaşi mod pînă la formarea noului Executiv.

“Guvernul a avut rezultate foarte bune, ceea ce este un motiv pentru a-i păstra în funcţiile actuale pe majoritatea miniştrilor, inclusiv pe Vasile Tarlev, însă o decizie finală în acest sens va fi luată după alegerea şefului statului”, a mai spus Voronin.

Speaker-ul Parlamentului a venit cu prima iniţiativă

Nou-alesul preşedintele al Parlamentului, Marian Lupu, a lansat iniţiativa semnării de către toţi deputaţii a unei declaraţii comune “despre parteneriatul politic”, care să se transpună ca un “angajament politic al tuturor forţelor din Legislativ de respectare a principiilor de colaborare în problemele de interes naţional”.

Această iniţiativă presupune în special: conjugarea eforturilor pentru implementarea Planului de acţiuni Uniunea Europeană — Republica Moldova; crearea unui sistem judiciar independent; dezvoltarea economică şi socială a statului; reglementarea problemei transnistrene şi securizarea frontierelor; asigurarea condiţiilor pentru ca limba de stat să devină prioritară în procesul de comunicare dintre majoritatea cetăţenilor ţării etc.

Lupu a mai declarat că, “chiar dacă vor exista şi viziuni politice diferite nu trebuie să ne blocăm în dezbateri interne minore, deoarece riscăm să pierdem obiectivul strategic — integrarea în Uniunea Europeană”. El a propus semnarea acestei declaraţii în finalul şedinţei.

În aceeaşi şedinţă, cu o majoritate de voturi, deputaţii au stabilit pentru 4 aprilie 2005 data alegerilor prezidenţiale. Mandatul actualului preşedinte, Vladimir Voronin, expiră la 7 aprilie 2005.