Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie

Dinamica socioeconomică în Republica Moldova

Compartimentul conţine informaţii, comentarii, sinteze şi analize cu privire la fenomenele socio-economice din Republica Moldova şi din regiune. Totodată, aici poate fi găsită o evoluţie statistică a principalilor indicatori macroeconomici.
→ Informaţii generale despre economia Republicii Moldova

Situaţia socioeconomică în perioada 1–31 octombrie 2011

Preţurile şi inflaţia

Inflaţia pare să intre în prognoze, însă nu pentru mult timp…

Potrivit datelor BNS indicele preţurilor de consum (IPC) în septembrie faţă de august 2011 a constituit 100,4%, iar faţă de septembrie 2010 — 108,8% (informativ: în septembrie 2010 faţă de august 2010 IPC a marcat 100,8% şi faţă de septembrie 2009 — 108,0%). Astfel putem spune că în septembrie curent am avut o inflaţie de 0,4%, iar pentru perioada ianuarie-septembrie 2011, adică pentru primele 3 trimestre rata inflaţiei a constituit 5,2%. Un nivel relativ acceptabil, reieşind din prognozele guvernului pentru acest an de 7,5%. Totuşi aşteptările ar putea fi “date peste cap”, ţinîd cont de recenta majorare a tarifelor pentru gazele naturale consumate precum şi a preţurilor la mai multe produse alimentare.

Astfel că creşterea preţurilor medii de consum în septembrie faţă de august a.c. a fost determinată anume de creşterea preţurilor la produsele nealimentare cu 0,8% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,3%. Ori adevăratele creşteri de preţuri şi tarife abia urmează. Totuşi în septembrie în legătură cu asigurarea pieţei de consum din abundenţă cu legume şi fructe de sezon preţurile la acestea au scăzut ceva mai mult, fapt care a făcut o creştere relativă a preţurilor pe întreg setul de produse alimentare. În special înregistrîndu-se reduceri de preţuri la cartofi, struguri, mere, roşii, ceapă etc. cuprinse între 5,5% şi 12%.

Totodată, în perioada vizată la majoritatea produselor nealimentare şi servicii prestate populaţiei preţurile au fost constante. Au crescut totuşi preţurile la: combustibili — cu 2,5% (inclusiv gazul lichefiat ambalat în butelii — cu peste 7%), materiale pentru construcţie — cu 1,5% etc. În septembrie curent în legătură cu oscilaţia cursului de schimb al euro-lui faţă de leu s-au micşorat tarifele pentru transportul feroviar interstatal cu 12,6% şi respectiv cel aerian — cu 3,2%.

Venituri şi cheltuieli

Moldovenii dau peste 70% din veniturile lunare pentru mîncare şi întreţinerea locuinţei…

Ultimele statistici arată că trei pătrimi, sau 75 la sută din cheltuielile moldovenilor se fac anume pentru mâncare, transport, electricitate şi gaze, adică pe cheltuieli de întreţinere. De fapt ponderea cheltuielilor moldovenilor cu întreţinerea şi mâncarea este departe cea mai mare din Europa, în condiţiile în care acestea spre exemplu în Lituania nu depăşesc 40 la sută sau Bulgaria cu 38 la sută, nemaivorbind de ţări ca Austria sau Marea Britanie, în care aceste cheltuieli sînt de 16 şi 12 la sută, respectiv. Moldovenii cheltuie lunar peste 40% pentru alimente. Pentru întreţinerea locuinţei, spre exemplu, o persoană în medie a alocat în sezonul 2010–2011 (perioada rece) peste 25% din cheltuielile totale de consum, un indice destul de mare.

Bine, asta în cazul unei familii de două persoane, a cărei salariu mediu este de 3.000 lei fiecare, ţinând cont că doar pentru ultimul sezon de încălzire în cazul unei locuinţe cu două camere s-a plătit în jur de 1 500 lei chiar. Practic, este imposibil ca populaţia, în particular pensionarii să facă faţă noilor scumpiri, mergând pe un simplu raţionament. Absolut imposibil pentru doi bătrânei pensionari, care să presupunem au o pensie de 1 000 de lei fiecare (şi aceasta în cele mai bune cazuri), peste media de 850 lei care există. Probabil că nici compensaţia aia de la stat de 130 sau 200 lei lunar chiar nu-i mai poate salva. Iar ultimele scumpiri anunţate la gaze şi căldură vor agrava situaţia şi mai mult.

Comerţul extern

Exporturile dau tonul creşterii, însă aceasta nu este de durată…

Aceleaşi date statistice arată că exporturile de mărfuri realizate în luna august 2011 s-au cifrat la 186 milioane USD, cu aproape 3% mai mult faţă de luna precedentă şi cu cca 55% — comparativ cu luna august 2010. În ianuarie-august 2011 exporturile au totalizat cca 1,37 miliarde USD, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2010 cu 62%.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE-27) au însumat aproape 687 milioane USD (cu peste 67% mai mult faţă de ianuarie-august 2010), deţinînd o cotă de ceva mai mult de 50% în total exporturi (48,6% în ianuarie-august 2010). Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de cca 40% (în ianuarie-august 2010 — 39%), ce corespunde unei valori de cca 545 milioane USD. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 65,5%, comparativ cu ianuarie-august 2010.

Exporturile de articole manufacturate diverse s-au situat pe primul loc, cu o pondere de peste 24% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au deţinut exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii (peste 58% din total secţiune şi peste 14% din total exporturi), mobilă şi părţile ei (peste 15% din total secţiune şi cca 4% din total exporturi), încălţăminte (cca 10% din total secţiune şi peste 2% din total exporturi). Exporturile de produse alimentare şi animale vii s-au situat pe locul doi, reprezentînd peste 17% în totalul valoric al exporturilor.

Importurile de mărfuri realizate în luna august 2011 au însumat peste 420 milioane USD, cu 1,4% mai mult faţă de luna anterioară şi cu 39,5% — comparativ cu luna august 2010. În ianuarie-august 2011 importurile au totalizat cca 3,21 miliarde USD, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul precedent cu peste 40%. Importurile din ţările Uniunii Europene (UE-27) s-au cifrat la peste 1,43 miliarde (cu 39% mai mult decît în ianuarie-august 2010), deţinînd o pondere de cca 45% în total importuri (nivel similar şi pentru ianuarie-august 2010). Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de cca 1,036 miliarde USD (cu peste 43% mai mare decît în ianuarie-august 2010), care echivalează cu o cotă de peste 32% în total importuri (31,5% în ianuarie-august 2010).

Importurile de maşini şi echipamente pentru transport au avut o cotă de peste 22% în total importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au deţinut importurile de maşini şi aparate electrice (27,7% din total secţiune şi 6,2% din total importuri), vehicule rutiere (24,0% din total secţiune şi 5,4% din total importuri), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (15,6% din total secţiune şi 3,5% din total importuri) etc. Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut 21,5% în total importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri petrolul şi produsele petroliere reprezintă peste 56% din total secţiune şi 12% din total importuri, iar gazul şi produsele industriale obţinute din gaz, respectiv peste 38% şi peste 8%.

Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-august 2011 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de peste 1,842 miliarde USD, cu peste 395 milioane USD (+27,3%) mai mare faţă de cel înregistrat în ianuarie-august 2010. Cu ţările Uniunii Europene (UE-27) balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de cca 748 milioane (în ianuarie-august 2010 — 618 mil. dolari SUA), iar cu ţările CSI — de peste 491milioane USD (în ianuarie-august 2010 — peste 393 mil. USD).

Politica fiscală

Metodele indirecte de impozitare oficial puse în aplicare…

Chiar dacă părerile referitoare la aplicarea în Republica Moldova a metodelor indirecte de impozitare au fost contradictorii, autorităţile au lucrat în acest sens, metodele urmând să fie aplicate începând de anul viitor. Guvernul a aprobat proiectul de modificare şi completare a Codului Fiscal, care include prevederi referitoare la introducerea metodelor indirecte de impozitare şi aplicarea acestora de la 1 ianuarie 2012.

Astfel, potrivit proiectului aprobat, metodele indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice sunt “metode de determinare a venitului impozabil estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei fizice utilizând informaţii dintr-o gama largă de surse mai mult decât dările de seamă fiscale ale persoanei respective”. Subiecţii estimării sunt persoanele fizice rezidente, cetăţeni ai Republicii Moldova ce nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi care:

Potrivit ministrului Finanţelor Veaceslav Negruţa, scopul introducerii metodelor indirecte de impozitare este de a-i face pe toţi egali în faţa legii. “Toţi cetăţenii care obţin un venit în Republica Molodova trebuie să-şi onoreze obligaţiile fiscale. Din păcate, în prezent, această povară fiscală este pusă doar pe umerii celor care sunt salariaţi, iar cei care au şi alte venituri decât cele salariale nu sunt în vizorul fiscalităţii”, a explicat acesta.

1–30 septembrie 2011