Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #92 |
Potrivit datelor băncii centrale, activele totale ale sistemului autohton au crescut în ianuarie-februarie a.c. cu 5,32%, pînă la cca 23,990 miliarde lei (1,91 miliarde USD). Majorarea activelor băncilor comerciale s-a produs atît din contul creşterilor înregistrate de băncile mari cît şi cele de talie medie. Aceasta a avut la bază, la rîndul său, creşterea cotei investiţiilor străine în capitalul băncilor moldovene. Astfel, în ianuarie-februarie 2007 cota investiţiilor străine în capitalul băncilor moldovene a sporit cu 1,18 p.p. şi a atins aproape 64%, iar comparativ cu aceiaşi perioadă a anului precedent creşterea a fost de 13,8 p. p.
Totodată, de la începutul a.c., portofoliul de credite al băncilor comerciale a sporit cu 2,3% şi a atins 14,14 miliarde lei, iar soldul depozitelor atrase s-a majorat cu 4,7% pînă la 18,05 miliarde lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2006 creşterea a constituit peste 38% şi, respectiv, 31% datorîndu-se în mare parte capitalizării băncilor. Pe parcursul anului 2006 activele totale ale sistemului bancar s-au majorat cu cca 27% din contul intrării unor investiţii străine. Cea mai importantă creştere a activelor s-a produs în ultimul trimestru al anului, cînd acestea au sporit cu 1,8 miliarde lei, faţă de aproape 3 miliarde în T1-T3’06.
Cea mai spectaculoasă creştere a activelor, 178%, a fost înregistrată de BCR Chişinău, care între timp a devenit bancă fiică a gigantului austriac Erste Bank. Pe locul doi s-a situat EximBank, procurată de Gruppo Veneto Banca (Italia), cu o majorare de 55%, acesta fiind urmată de Mobiasbancă — 38,1% şi Moldindconbank — 31,8%[1].
Totodată, ponderea serviciilor de asigurări din Moldova în PIB a atins în anul 2006 nivelul de 1,43% şi a înregistrat o creştere uşoară faţă de anul 2005, cînd acest indicator a fost de 1,1%. Totuşi, valoarea acesteia este sub nivelul înregistrat de statele în curs de dezvoltare, nemaivorbind de ţările cu economie avansată. În particular, în statele în curs de tranziţie ponderea asigurărilor în PIB este de pînă la 3% din PIB, iar în majoritatea statelor dezvoltate această cotă constituie cca 6% în PIB. Intrarea în vigoare a legii cu privire la asigurări în noua redacţie, revotată recent de Parlament, va duce la consolidarea pieţei de asigurări. Potrivit unor estimări, inclusiv oficiale, pe piaţă ar putea să rămână circa 22–25 de companii de asigurări, din 32 cîte au activat în 2006.
În anul 2006, transferurile de valută pe canale oficiale s-a ridicat la cca 855 milioane USD, cu 25% peste valoarea înregistrată în anul 2005. Băncile moldovene efectuează transferuri în numerar prin intermediul sistemelor rapide Western Union, Unistream, SWIFT, Strada Italia, Trabex (Spania), Turciye Express (Turcia), Lider (anterior Vip Money Transfer), Rus Express (Federaţia Rusă), Strada Italia, Banco Espirito Santo (Portugalia).
Cu o pondere de aproape 20% din PIB a fondurilor, trimise de migranţi în ţară, oldova se plasa pe primul loc în clasamentul Băncii Mondiale, potrivit raportului “Migraţia şi remitenţele: Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică”. Ca parte a populaţiei, Moldova este una din cele mai mari ţări sub aspect de emigrare din lume, estimau experţii Băncii Mondiale. Remitenţele considerabile către Moldova au facilitat reducerea sărăciei gospodăriilor casnice şi au oferit un schimb valutar esenţial.
Pe lingă toate efectele pozitive ale migraţiei, corelate cu remitenţele, fluxurile constante de venituri face ca membrii familiilor dependente de emigranţi să devină mult mai inerţi în căutarea unor locuri de muncă sau în deschiderea unor afaceri individuale. Efectele negative ale emigraţiei asupra pieţei locale a forţei de muncă mai provin şi din reducerea cantitativă a forţei de muncă disponibilă din ţară. Reducerea ofertei de forţă de muncă a compromis şi cîteva puncte procentuale în creşterea realizată în 2000–2005. Mai mult, nu poate fi trecută cu vederea nici degradarea calitativă a capitalului uman. Cele menţionate trebuie urgent să-şi găsească loc pe agenda Guvernului.
Datoria externă a Republicii Moldova s-a majorat cu aproape 757 milioane USD (cca 44%) în ultimii şase ani şi a atins nivelul de 2,482 milioane USD la finele anului trecut. Aceasta are o pondere de cca 83% din PIB-ul anului 2006 (~3 miliarde USD). Datoria externă totală, care cuprinde datoria sectorului guvernamental şi a celui privat, s-a majorat în medie cu 10% anual, cu excepţia anilor 2001 şi 2004 cînd aceasta s-a redus faţă de anii precedenţi cu peste 44 milioane USD şi respectiv 39 milioane USD. Cea mai mare creştere a datoriei externe s-a înregistrat anul trecut cînd aceasta s-a majorat faţă de anul 2005 cu 402 milioane USD (peste 19%).
Potrivit BNM, la finele anului 2006 datoria sectorului guvernamental s-a redus comparativ cu începutul anului 2001 cu aproape 100 milioane USD (12%) totalizînd 718,6 milioane USD. Totodată, faţă de anul 2005 datoria guvernului a sporit cu peste 9% (60,6 milioane USD). Ponderea datoriei guvernamentale în soldul total al datoriei externe a constituit în jur de 30%.
În acelaşi timp, în 2006 deficitul contului curent al balanţei de plăţi a Moldovei s-a majorat cu peste 65% şi a înregistrat o valoare de cca 399 milioane USD avînd o pondere de peste 13% din PIB (relativ mare). Conform datelor preliminare, deficitul balanţei comerciale (care este principala componentă a balanţei de plăţi) cu bunuri şi servicii a constituit cca 1,597 milioane USD.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |