Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 17 februarie – 4 martie 2007

|versiune pentru tipar|mail| e-journal #90 |

Comerţ extern

O treime din exporturile moldoveneşti revin pieţei UE…

Uniunea Europeană devine una din destinaţiile principale ale mărfurilor din Republica Moldova. În 2006 ponderea acestei pieţe în totalul exporturilor moldoveneşti a crescut pînă la 35%, faţă de 29,7% cît deţinea la sfîrşitul anului 2005. Pentru comparaţie, în 1998 cota UE în exporturile moldoveneşti constituia doar 13%. Potrivit statisticii oficiale anul trecut Moldova a exportat în ţările Uniunii produse în valoare de cca 370 milioane USD, fiind în creştere cu aproape 14% faţă de anul precedent.

Relaţiile comerciale cu ţările UE au fost în creştere chiar dacă aplicarea sistemului GSP Plus în comerţul cu Moldova nu a avut efectul scontat. Totuşi, în anul 2007 veniturile de la aplicarea GSP Plus ar putea fi mai mari, doar în condiţiile în care companiile vor ridica calitatea produselor. Livrările de mărfuri moldoveneşti în ţările Uniunii Europene vor creşte şi ca urmare a aderării României şi Bulgariei la UE, deşi, la o primă etapă, schimburile comerciale cu aceste ţări vor fi afectate de încetarea regimului de liber schimb.

Sistemul bancar

Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor a atins cca 64%…

Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor moldovene este estimată la 63,85% din totalul acestora. Comparativ cu finele lunii februarie 2006, investiţiile de capital străin în sistemul bancar au crescut cu cca 14%. Majorarea de la începutul anului 2007 s-a produs ca urmare a achiziţionării de grupul francez Societe Generale a 70,6% din acţiunile Mobiasbancă. În 2006, pe lîngă intrarea pe piaţă bancară autohtonă a unor noi actori, pachete importante de acţiuni ale Moldova-Agroindbank au fost procurate de către investitori din Olanda şi Slovenia.

…cu toate acestea piaţa bancară este insuficient de matură

Bineînţeles că penetrarea pieţei de noi jucători va avea un impact pozitiv, în special pe termen mediu şi lung. Aceştia vor contribui la plasarea de mijloace financiare mai ieftine şi de o durată mai lungă, iar instrumentele noi de operare şi competitivitatea mai sporită vor avea un efect benefic asupra dezvoltării sectorului bancar din ţară. Pe de altă parte, piaţa locală rămîne, încă, insuficient de matură în ceea ce priveşte relaţia clienţilor cu banca. O altă lacună în activitatea băncilor este că acestea sînt puţin transparente la prezentarea costurilor creditării, întrucît comisioanele percepute sînt încă ridicate, deşi dobînzile afişate sînt mici. Din pacate băncile din Moldova se focalizează, în particular, pe atragerea de noi clienţi şi creşterea cotei de piaţă, nu şi pe dezvoltare sau vînzare de noi produse cum o fac cele occidentale.

Sectorul real

Industria îşi continuă trendul negativ…

În ianuarie 2007 volumul producţiei industriale fabricate de întreprinderile autohtone a scăzut cu 10,2%. Declinul din industrie a fost determinat de reducerea volumului producţiei de vinuri — de 5 ori, de băuturi alcoolice distilate — de 3 ori, de ţigări — cu 23% etc. În acelaşi timp, s-a diminuat cu peste 28% volumul producţiei întreprinderilor industriei alimentare şi al băuturilor ca urmare a intemperiilor economice şi şocurilor externe. Cu certitudine putem spune că în ianuarie 2007 sectorul industrial a înregistrat cel mai mare declin din ultimii şapte ani.

…iar în 2006 agricultura a scăzut cu aproape 5%

Nici în sectorul agricol lucrurile nu stau mai bine. În 2006 producţia agricolă s-a redus cu 4,6%, pe fondul unui declin pronunţat a producţiei de cereale, tutun şi fructe. Conform estimărilor preliminare, producţia agricolă a constituit în preţuri curente cca 13,7 miliarde lei (1,1 miliarde USD). Temperaturile scăzute din iarna trecută au compromis o bună parte a culturilor agricole ca urmare producţia de cereale şi leguminoase boabe a scăzut cu 21% faţă de 2005. Un impact sensibil l-a avut şi diminuarea cu 13,6% a producţiei de fructe şi 10,5% a celei de struguri. Pe ansamblu producţia vegetală s-a redus cu 8,5%, astfel că sporul de 4,4% a producţiei animaliere nu a fost în măsură să reducă din handicap.

Monedă, curs de schimb, datorie externă

Leul s-a apreciat vizibil de la începutul anului…

Aprecierea leului de la începutul anului faţă de principalele monede de referinţă este o cauză primară a unor noi intrări de capital, a remitenţelor valutare a cetăţenilor care muncesc peste hotare şi a evoluţiei perechii euro/dolar. Spre exemplu, în 206 transferurile valutare oficiale ale moldovenilor au fost de peste 850 milioane USD, în creştere cu 25% faţă de 2005. Iar potrivit estimărilor FMI valoarea totală a remitenţelor şi compensaţiilor pentru muncă ale cetăţenilor Republicii Moldova, angajaţi peste hotare sau care lucrează la negru, s-a cifrat la 1,16 miliarde USD în anul 2006.

În plus, dacă ne uităm la numărul de tranzacţii, am putea vedea ca 50% sînt comerciale, iar 50% financiare, ceea ce înseamnă că aprecierea sau deprecierea se produce şi pe fondul încrederii investitorilor financiari, nu doar al performanţelor economiei. Însă pe lîngă aceşti factori, nu trebuie omis alţii, ce au, de asemenea, un anumit impact asupra evoluţiei valutare a monedei naţionale, precum deficitul de cont curent (care a crescut în 2006 cu peste 90% faţă de 2005), investiţiile straine directe (în 2005 au constituit cca 204,5 milioane USD), consumul, inflaţia, deficitul bugetar etc.

Peste impactul acestor indicatori va trebui suprapus un alt element cu influenţă şi mai mare asupra evoluţiei monedei naţionale, şi anume politica monetară adoptată de BNM. Totodată, globalizarea îşi spune cuvîntul şi asupra monedei naţionale. Evoluţiile economiilor din zonă şi, mai ales, ale valutelor locale contra euro vor avea o influenţă din ce în ce mai mare asupra leului. Chiar dacă în prezent corelaţia nu este extrem de strînsă, estimăm o intensificare a acesteia în perioada ce urmează.

Datoria externă este în ascensiune…

În 2006 datoria externă brută a Moldovei a însumat cca 2,49 miliarde USD sau peste 80% din PIB. Stocul datoriei publice şi public garantate s-a majorat cu 13,2% pînă la 876,7 milioane USD, în timp ce datoria privată negarantată a sporit 23,4% şi a atins cca 1,62 miliarde USD. Potrivit datelor BNM, creşterea datoriei private s-a produs, în particular, ca urmare a contractării unor noi împrumuturi de la companiile afiliate precum şi a acumulărilor de noi arierate la acestea. Sectorul privat a beneficiat de noi credite în valoare de aproape 344 milioane USD, din care peste 20 milioane USD au fost contractate de sectorul bancar. În plus, s-au majorat angajamentele guvernului faţă de FMI cu 47,8%. În aceste condiţii datoria guvernamentală directă a înregistrat o creştere de 10,2%.

1–16 februarie 2007 5–18 martie 2007