Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #167 |
Piaţa construcţiilor (a caselor de locuit) în mare parte a intrat într-o zonă de incertitudine în ultima perioadă. Chiar dacă acest sector înregistrează o creştere relativă de la începutul anului aşa după cum arată mai multe agenţii imobiliare, această dinamică se datorează mai mult pe faptul că multe case la care s-a început construcţia acum 3–4 ani de zile, perioadă în care a fost înregistrat acel boom în construcţii, dar care în 2009 şi 2010 a fost grav afectat de criză, atunci actualmente dezvoltatorii încercă să finalizeze construcţia anume acestor case. Prea puţini acum riscă să mai investească în construcţia de case (blocuri de locuit). Statistica arată că în mun. Chişinău activează cca 90 de companii de construcţii, în realitate însă construiesc doar 9–10 din acestea.
Dacă e să vorbim în particular de apartamente şi anume în mun. Chişinău preţul acestora nu variază mult de cel de pînă la criză (aici ne referim doar în casele noi). S-au observat reduceri între 7–10%, dar şi astea funcţie de sectoarele oraşului. Astfel, că mai mult sau mai puţin preţul mediu pentru 1m2 variază între 650–700 de euro. Preţurile la apartamentele de pe piaţa secundară în mare parte au rămas comparabile cu cele de pînă la criză. În provincie, de fapt avem în vedere oraşele şi centrele raionale, preţurile variază între 250–400 euro m2. Statistica imobiliară indică o creştere a tranzacţiilor de vînzare-cumpărare, totuşi numărul acestora este departe de cel înregistrat pînă la criză, şi asta din varii motive. În primul rînd, majoritatea din cei care-şi doresc o locuinţă preferă casele deja date în exploatare, pentru ca la cumpărare să încheie acel contract de vînzare-cumpărare şi nu un acord de investiţii, deoarece mulţi deja nu mai au încredere în dezvoltatorii care demarează construcţia unei noi case neavînd nici o siguranţă că aceasta va fi dusă la bun sfîrşit.
În actuala conjunctură de piaţă, o tînără familie cu greu îşi poate permite achiziţionarea unei locuinţe (apartament) sau practic chiar imposibil. Dacă am recurge la nişte simple calcule ne convingem o dată în plus. Spre exemplu, o tînără familie (avînd în îngrijire şi un copil) care ar avea în mediu un venit net lunar de cca 8–9 mii lei (echivalentul a 500 de euro) şi ar pune deoparte max. 4800 de lei lunar, adică vreo 300 euro, şi asta în cel mai bun caz, ar avea nevoie de minim 15 ani pentru ca să-şi acumuleze o sumă mai mult sau mai puţin necesară pentru a-şi cumpăra o locuinţă în Chişinău. De fapt, aceste calcule sînt făcute şi din ipoteza că venitul va rămîne constant şi că preţurile apartamentelor nu vor creşte, iar cheltuielile inclusiv cele de întreţinere, de trai şi alte costuri vor rămîne aceleaşi. Acesta ar fi de fapt cel mai optimist scenariu.
Deseori bancherii declară că sistemul bancar dispune de lichidităţi peste necesităţi şi că nu prea se găsesc nişe pentru acestea alocarea banilor, între timp o bună parte din cetăţeni care au nevoie de surse financiare, inclusiv pentru procurarea de locuinţe, băncile îi refuză săi împrumute. Bine, această situaţie nu este valabilă pentru toate băncile, deoarece mai multe din acestea au produse ipotecare destul de atractive, însă în acelaşi timp pentru un anumit grup de persoane care deja au o istorie creditară multianuală, şi pe care îi finanţează la rate destul de atractive, între 9–12% chiar. În plus, încrederea scăzută a populaţiei în sistemul bancar, a cadrului regulator ineficient, neclarităţile privind estimarea valorii de piaţă a locuinţelor, toate astea luate împreună au afectat negativ accesul populaţiei la creditele ipotecare şi au alimentat reticenţa băncilor comerciale privind acordarea creditelor pe durate lungi. Astfel că ar fi deja momentul să fie convocaţi constructorii, bancherii, alţi specialişti în vederea elaborării unor acţiuni de natură să reanimeze piaţa imobiliară primară, inclusiv prin acordarea creditelor la rate ale dobînzii relativ mici si pentru o perioadă de min. 15–20 de ani.
Potrivit datelor BNM pentru T1–2011 ponderea creditelor nefavorabile în total credite pe sistemul bancar a constituit 10,7%, cu 6,66 p.p. mai redusă decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Bineînţeles că evoluţiile în acest context nu sunt spectaculoase, dar se observă o tendinţă pozitivă. Pentru informare, în anul 2009 volumul creditelor neperformante s-a dublat, atingând nivelul de 16,4% pe sistem şi a continuat să crească pînă la 17,4% în prima jumătate a anului 2010. Ulterior, în al doilea semestru 2010, volumul acestor credite s-a redus continuu, ajungând la 13,3% către sfîrşitul anului. Bancherii apreciază stabilizarea nivelului portofoliului de credite neperformante drept cea mai importantă realizare pe sistem din anul 2010. De asemenea, guvernatorul BNM menţionase anterior că va fi nevoie de cîţiva ani pentru ca portofoliul de credite neperformante să atingă nivelul înregistrat înainte de criza economică. Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Băncilor din Moldova ponderea creditelor nefavorabile în total credite este de maxim 5,5% în ţările europene. Ei susţin că o sursă importantă de credite nefavorabile sînt cele de consum şi ipotecare. La situaţia din 31 martie 2011, ponderea creditelor de consum în total credite a constituit ceva mai mult de 8%, iar cea a creditelor pentru imobil, construcţie şi dezvoltare — 11,3%.
Potrivit datelor BNS producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile în primul trimestru 2011 a crescut cu 8,3% faţă de perioada respectivă a anului 2010. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 8,4%, căreia i-a revenit circa 99,7% din volumul total al producţiei agricole. Starea sectorului zootehnic a fost determinată de tendinţe pozitive de creştere a producţiei animale la majoritatea tipurilor de produse. Astfel, în ianuarie — martie 2011 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost înregistrată o majorare esenţială a producţiei (creşterii) vitelor şi păsărilor — cu peste 15%, care a fost influenţată în special de mărirea producţiei (creşterii) bovinelor — cu cca 14%, porcinelor — cu 25% şi păsărilor — cu peste 5%. Această sporire a producţiei (creşterii) vitelor şi păsărilor a fost generată de creşterea efectivului de animale şi păsări şi a productivităţii acestora. Totodată, producţia de lapte şi ouă în gospodăriile de toate categoriile s-a diminuat, respectiv, cu 2% şi cu 5,4% în rezultatul micşorării cu 3,4% a efectivului mediu de vaci, precum şi cu 17% — a efectivului mediu de găini ouătoare în întreprinderile agricole.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |