Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Sistemul bancar

Criza afectează creditarea…

Valoarea totală a creditelor acordate de băncile moldoveneşti în luna ianuarie a suferit o scădere de peste 60%, urmare a creşterii costului surselor de finanţare şi a exigenţei mai mari a băncilor la acordarea împrumuturilor. Cea mai mare diminuare s-a produs la creditele în lei moldoveneşti. Date ale BNM arată că valoarea totală de împrumuturi în lei, respectiv de peste 510 milioane, a fost de 3 ori mai mică decît în luna precedentă, cînd creditul în monedă naţională a ajuns la 1,62 miliarde de lei.

Situaţia pe care o avem poate fi explicată din mai multe puncte de vedere, dar 3 ar putea fi cei mai importanţi:

1. În primul rînd, se vede clar că băncile comerciale şi-au înăsprit condiţiile de acordare a creditelor atît pentru populaţie cît şi pentru agenţii economici. Şi asta din mai multe motive:
   • inclusiv potenţialele consecinţe ale crizei asupra sistemului bancar autohton — acesta simţind eventuale lipse de lichidităţi;
   • valoarea plăţilor restante pe sistem este mare, se are în vedere creditele contractate de companii care au ajuns la scadenţă şi nu sînt rambursate (în particular cele din sectorul construcţiilor);
   • scăderea economiilor populaţiei la bănci (la expirarea termenului depozitelor contractele sînt reziliate în mare parte şi nu prelungite) — o sursă importantă de mijloace în portofoliul băncilor; totodată acestea acorda din ce în ce mai greu credite de nevoi personale.
2. În al doilea rînd, populaţia sau companiile sînt deja mai reticente şi chiar au temeri de a contracta credite în actualele condiţii, ţinînd cont de instabilitatea de pe piaţa monetară şi valutară, potenţiale riscuri de insolvabilitate la rambursare, şi cînd există mai multe incertitudini în ziua de mâine;
3. Iar în al treilea rînd, reducerea rezervele valutare ale BNM timp de o lună cu peste 200 milioane de dolari, poate fi considerat drept un semnal de alarmă pentru un început de “furtună”. Aceasta poate avea consecinţe atît asupra deprecierii monedei naţionale, cît şi destabilizării situaţiei macroeconomice, riscuri ce par a se contura pe parcursul anului curent şi ar duce la crearea unui deficit de lichidităţi în monedă naţională. Iar deprecierea în cele din urmă îi va afecta pe cei care au contractate împrumuturi în valută străină.

O situaţie mai bună ar putea avea-o acele bănci care au linii de creditare internaţională sau cele ale cărora pachetul majoritar de acţiuni este în posesia unor bănci europene sau internaţionale, cu toate că trebuie să avem în vedere că şi cele din occident se confruntă cu aceleaşi probleme.

Standardele de creditare au devenit considerabil mai restrictive în ianuarie-februarie 2009, atît în cazul creditelor pentru achiziţia de locuinţe, cît şi în cazul creditelor de consum. Aşteptările în această privinţă au fost confirmate în mare măsură. Ultimul trimestru al anului trecut a consemnat prima înăsprire a condiţiilor pentru creditele ipotecare, băncile anticipînd aceasta evoluţie încă la jumătatea anului 2008. Conjunctura de piaţă arată că preţul locuinţelor se află pe o pantă negativă, înregistrînd în ultimul trimestru al anului 2008 o corecţie însemnată, mai accentuată chiar decît se anticipa. Referitor la creditele de consum, cererea a scăzut într-o măsură mai mare decît se aşteptau băncile la sfîrşitul lui 2008, confirmînd o tendinţă generalizată la nivelul populaţiei şi mai cu seamă în ceea ce priveşte reducerea apetitului pentru consum.

Transferurile valutare constituie cît un buget întreg al Moldovei…

Menţinerea fluxului de remitenţe ar fi un “colac de salvare” pentru sistemul bancar, cît şi pentru economie în general. Totuşi acestea s-ar putea subţia în eventualitatea unor disponibilizări masive de personal, fiind afectaţi inclusiv moldovenii care muncesc în afara ţării, primele semnale au început deja să vină — avem exemplul angajaţilor din sectorul de construcţii din Rusia, în particular Moscova.

Pentru Moldova, d.p.d.v. economic, rolul central al emigraţiei este demonstrat de faptul că peste 20% din resursele de muncă lucrează în afara graniţelor ţării, iar veniturile transferate de muncitorii emigranţi în 2008 au echivalat cu 1/3 din PIB. De fapt, în valoare nominală acestea s-au cifrat la peste 1,65 miliarde USD fiind echivalentul bugetului Moldovei. Dacă privim lucrurile la nivel macroeconomic, transferurile au implicaţii fundamentale asupra creşterii economice, a balanţei de plăţi şi pieţei muncii. În Republica Moldova cererea de consum mai mare finanţată de transferuri a stimulat majorarea ofertei din partea producătorilor autohtoni şi acest lucru este pozitiv pentru economie. Dar în paralel au sporit şi importurile, deoarece economia nu este capabilă să satisfacă o cerere atât de diversă şi de mare.

Clasamente internaţionale

Moldova la coada topului privind bunăstarea în lume…

Un studiu privind bunăstarea în lumeEN realizat de Legatum Institute (Dubai) arată că problema-cheie a Moldovei constituie sănătatea oamenilor, în care statul investeşte anual mai puţin de 200 dolari SUA per capita. Potrivit studiului, 43% dintre moldoveni declară că nu sînt satisfăcuţi de starea sănătăţii lor (sondajul global Gallup). Morbiditatea prin HIV în Moldova este cea mai înaltă în regiune. Aproape 20% din cetăţenii ţării fumează, iar peste 10% suferă de malnutriţie. Ca rezultat, speranţa de viaţă în Moldova constituie pînă la 60 ani, iar numărul populaţiei este în descreştere.

Printre rezultatele pozitive înregistrate de Moldovei studiul menţionează nivelul înalt al educaţiei şi nivelul jos al şomajului. Totodată, în studiu se arată că în Moldova, care este cea mai săracă ţară din Europa, cu un nivel al veniturilor de 3 mii USD per capita, nu există stabilitate politică şi administrare eficientă, fapt ce îi ţine la distanţă pe investitori, aceasta constituind o barieră în calea creşterii economice. Statul continuă să exercite un rol dominant în economie, iar privatizarea este desfăşurată lent. În acelaşi timp, studiul denotă un număr mare de documente (20), necesar pentru deschiderea unei afaceri, cheltuieli înalte (fără salarizare) de întreţinere a angajaţilor etc.

Investiţiile străine se confruntă cu ineficienţa birocratică şi corupţia. Drept urmare, volumul total al investiţiilor străine directe abia depăşeşte 1,5 mlrd. USD. Dezvoltarea unei economiei deschise este blocată de relaţiile politice tensionate, fapt care au dus, spre exemplu, la căderea exportului de vin în Rusia — piaţa principală de desfacere. De asemenea, un impact negativ asupra dezvoltării economiei îl are problema transnistreană. Nivelul de dependenţă de asistenţa străină, care constiruie 2% din PIB, este mai înalt decît în alte ţări europeane. Potrivit studiului, nivelul migraţiei de 34% este cel mai înalt în regiune.

Studiul Legatum Prosperity Index 2008, realizat în 104 ţări ale lumii a plasat Moldova pe locul 83, între Honduras şi Pakistan. În fruntea topului se află Australia, Austria şi Finlanda, pe ultumul loc s-a plasat Yemenul. Vecinii Moldovei, România şi Ucraina, au ocupat locurile 47 şi respectiv 68. Cît priveşte spatiul ex-sovietic, o viaţă mai bună o au estonienii (locul 36), letonii (46). Kazahstanul e pe locul 56, Rusia — 57, Belarus — 78 şi Uzbekistan pe locul 80.

Piaţa muncii

Potrivit datelor BNS în ianuarie 2009 salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională a constituit 2555 lei şi a crescut faţă de perioada similară a anului precedent cu 12,8% (salariul real a crescut cu 6,7%). În instituţiile bugetare salariul mediu a constituit 2096 lei, în sfera nebugetară — 2834 lei (Tabelul 1).

Tabelul 1. Salariul mediu lunar al unui angajat, lei

Genurile de activitate	Ianuarie 2009	Ianuarie 2009 faţă de ianuarie 2008, %
Total	2555,4	12,8
Agricultura, economia vînatului şi silvicultura	1260,0	21,7
Pescuitul, piscicultura	1348,7	12
Industrie:	3070,4	11,4
industria extractivă	2638,8	-0,3
industria prelucrătoare	2738,6	8,8
energie electrică şi termică, gaze şi apă	4522,1	15,6
Construcţii	2832,1	1,7
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul	2531,9	13,7
Hoteluri şi restaurante	2162,6	7,1
Transporturi şi comunicaţii	3335,7	-2,7
Activităţi financiare	5822,8	10,3
Tranzacţii imobiliare	3164,0	17
Administraţie publică	3017,6	21
Învăţămînt	1766,6	18,2
Sănătate şi asistenţă socială	2239,7	16,2
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale	2070,7	15,7
activităţi recreative, culturale şi sportive	1841,8	17

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet