Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Sistemul bancar

În pofida distorsiunilor de pe pieţele financiare şi bancare internaţionale şi regionale, sistemul bancar din Republica Moldova pe parcursul anului 2010 a înregistrat tendinţe pozitive de dezvoltare. Capitalul de gradul I, indicatorul financiar determinant al solvabilităţii băncilor şi al nivelului de consolidare a acestora la sfîrşit de an constituia cca 6,76 miliarde lei sau în creştere cu peste 5% faţă de sfîrşitul anului 2009. Dinamica în cauza, în raport cu descreşterea consemnată în anul 2009 cu 2,8%, confirmă creşterea din sistem şi depăşirea crizei. Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor a constituit 77%, fiind cu 0.6 p.p. mai mică în comparaţie cu sfîrşitul anului 2009, ca urmare a majorării capitalului social din contul investiţiilor acţionarilor rezidenţi. Media suficienţei capitalului ponderat la risc pe sistem e situată în continuare la un nivel înalt, constituind peste 30% (nivelul minim necesar fiind de 12%). Reducerea acestuia cu 2 p.p. faţă de sfîrşitul anului 2009 vădeşte o avansare a băncilor în valorificarea potenţialului lor de efectuare a operaţiunilor de credit, fără a-şi periclita siguranţa financiară. Activele totale, un indicator ce indică dezvoltarea extensivă a sistemului bancar, la sfîrşitul lui 2010 au totalizat cca 42,303 miliarde lei (peste 3,5 miliarde USD — Figura 1), fiind în creştere faţă de sfîrşitul anului 2009 cu cca 6%. Pe parcursul lui 2010 s-a îmbunătăţit, de asemenea, calitatea portofoliului de credite, astfel ponderea creditelor nefavorabile (dubioase si compromise) în totalul creditelor s-a redus cu 3.1 p.p. faţă de finele anului 2009, constituind 13,3% la sfîrşit de an. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului acţionar (ROE) au constituit respectiv 0,5% şi 3% faţă de valorile negative (-0,5%) şi (-2.5%) consemnate în anul 2009.

Figura 1. Ponderea activelor din sistemul bancar in PIB în %, date estimative 2010

Sursa: BNM

Comerţul intern

Vînzările pe intern sînt în creştere, fapt confirmat şi prin creşterea consumului…

Datele BNS arată că în anul 2010 unităţile comerciale de toate formele de proprietate au comercializat populaţiei mărfuri de consum în valoare de 25,1 miliarde lei (aproape 2 miliarde USD), înregistrînd în termeni reali o creştere de cca 9% faţă de anul 2009. Această creştere a fost determinată în mare pate de majorarea vînzărilor de mărfuri nealimentare (cu peste 11%) şi produse alimentare (cu cca 4%). Creşterea volumului de vînzări cu amănuntul s-a înregistrat la unităţile comerciale cu formă de proprietate mixtă, cu participarea capitalului străin (ca cca 10%), privată (cu peste 9%) şi publică (cu puţin peste 5%). În acelaşi timp, s-au redus (cu cca -12%) volumele de vînzări la unităţile comerciale cu formă de proprietate mixtă, adică în cele cu proprietate publică şi privată. Această situaţie a determinat modificarea ponderii sectoarelor în totalul vînzărilor cu amănuntul.

Figura 2. Structura vînzărilor cu amănuntul la unităţile comerciale cu diferite forme de proprietate în %, 2010

Sursa: BNS, www.statistica.md

Ponderi semnificative în totalul valoric al vînzărilor de mărfuri cu amănuntul revin municipiilor Chişinău — peste 58% şi Bălţi — cca 8%, UTA Gagauzia — aproape 3%, urmată de raioanele Cahul, Orhei, Edineţ, Drochia, Ungheni şi Soroca. Totodată, în 2010 unităţile oficial înregistrate au acordat populaţiei servicii cu plată în sumă de 14,2 miliarde lei, marcînd în condiţii comparabile de preţuri, o creştere de peste 5% faţă de anul 2009. Agenţii economici cu formă de proprietate mixtă (publică+privată), mixtă (cu participarea capitalului străin) şi privată au sporit volumele de servicii cu plată prestate populaţiei respectiv cu peste 23%, 9% şi 4%. Totodată, la agenţii economici din sectorul public s-a înregistrat o diminuare a volumului de servicii prestate (-0,3%).

Sectorul agricol

Creşterile din agricultură pe fundalul unui sector extensiv şi rudimentar…

Potrivit estimărilor preliminare ale aceluiaşi BNS, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile şi formă de proprietate în anul 2010 a constituit în preţuri curente 19,72 miliarde lei, înregistrînd o creştere de cca 8% faţă de anul 2009. Creşterea din sectorul agricol a fost determinată atît de producţia animalieră cu cca 14%, cît şi a producţiei vegetale cu peste 5%. În 2010 ponderea producţiei vegetale în totalul producţiei agricole a constituit 66% (în anul 2009 — 68%), iar producţiei animale i-a revenit 34% (în anul 2009 — 32%). Creşterea producţiei vegetale în anul 2010 faţă de anul precedent a fost generată atît de majorarea suprafeţelor însămînţate, cît şi de creşterea roadei medii a principalelor culturi agricole. Spre exemplu, producţia medie la un hectar a sfeclei de zahăr s-a majorat cu 84%, a soiei — cu 70%, porumbului — cu 22%, floarei soarelui — cu 20%, grîului — cu 9%, legumelor — cu 4%. Majorarea şeptelului mediu anual de vite şi porcine în gospodăriile de toate categoriile, de asemenea creşterea efectivului de păsări au generat sporirea producţiei principalelor produse animaliere şi producţiei animale în total. Situaţia în profil pe categorii de gospodării indică, că 32% din volumul producţiei globale agricole revin întreprinderilor agricole, 19% — gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), 49% — gospodăriilor populaţiei. Ponderea înaltă a gospodăriilor populaţiei în producţia agricolă este determinată în special de cota importantă a producţiei animale în aceste gospodării (cca 80% din totalul producţiei zootehnice pe ţară).

Industria

Sectorul industrial la fel atestă creştere…

În 2010, faţă de 2009, sectorul industrial de asemenea a înregistrat creştere, aceasta fiind de 7%. Astfel că întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de cca 27,1 miliarde lei în preţuri curente. Creşterea volumului producţiei industriale a fost determinată de majorarea volumului de producţie în industria prelucrătoare cu 8%, în cea extractivă — cu cca 6%, în sectorul energetic — cu 1%. Creşteri substanţiale s-au înregistrat la întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea zahărului — de 2,5 ori (deţinînd ponderea de 3,3%); fabricarea produselor de tutun — cu peste 30% (deţinînd ponderea de 2,6%); fabricarea vinului — cu 6% (deţinînd ponderea de 7,5%); fabricarea produselor lactate — cu peste 9%; fabricarea băuturilor alcoolice distilate — cu 11% etc. În acelaşi timp, a avut loc reducerea volumului de producţie la întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale — cu cca 14%; fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producţia de maşini şi utilaje — cu 19%; fabricarea de articole din cauciuc şi din material plastic — cu cca 7%; prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn — cu peste 21% etc.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet