Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #69 |
În 2005 economia Republicii Moldova a înregistrat o creştere de 7,1%, iar PIB în preţuri comparabile a constituit 34,2 miliarde de lei (2,7 miliarde USD). În acelaşi timp, ritmul de creştere s-a dovedit a fi inferior celui din 2004, cînd creşterea a fost de 7,3%.
În particular, creşterea PIB a fost determinată atît de evoluţiile pozitive din sectoarele de bunuri şi servicii, cît şi din colectarea considerabilă a impozitelor pe produs şi import. Totodată, peste 60% din acumulările PIB revin pe seama serviciilor şi comerţului, pe cînd ponderea industriei şi agriculturii rămîne a fi destul de mică. Spre exemplu, sectorul agricol a înregistrat o creştere de numai 1% faţă de 2004 şi a avut o pondere de cca 25% la formarea PIB în 2005.
Pe de altă parte, potrivit datelor Comitetului de Statistică al CSI cea mai înaltă creştere economică a fost înregistrată în Azerbaidjan — 26,4%, urmat de Armenia cu 13,9%, Belarus şi Kazahstan cu o creştere de 9,2% a PIB. Dacă s-ar face un clasament potrivit creşterii PIB Republica Moldova s-ar situa pe locul patru între statele CSI. De fapt, potrivit unui recent raport al ONU ţările în tranziţie (inclusiv cele din CSI) au înregistrat cele mai înalte niveluri de creştere economică între 2000–2005, cu o medie de 6%, iar statele CSI o medie de 7%. Pe de altă parte, doar în Armenia şi Azerbaidjan nivelurile creşterii economice în 2005 au fost mai mari ca în 2004, evoluţie reflectată în graficul de mai jos.
Potrivit prognozelor guvernamentale creşterea PIB pentru 2006 este de 6,5%, însă aceasta ar putea diminua moderat pînă la 5% ca urmare a creşterii preţurilor la carburanţi şi a unui grad încă mic de concentrare a investiţiilor în procesul de producţie. Volumul mare al transferurilor băneşti din străinătate şi preţul energiei de import în creştere ar putea genera o inflaţie mai mare în 2006.
Pe de altă parte, grupul britanic EIU (Economist Intelligence Unit) prognozează un ritm mediu de creştere de 4,1% pentru Europa Centrală şi de Est (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia), 4,4% pentru statele balcanice (Bulgaria, Croaţia, Macedonia, România şi Serbia şi Muntenegru), 6,6% pentru ţările baltice (Estonia, Lituania, Letonia) şi 5,9% pentru ţările din CSI (Azerbaidjan, Kazahstan, Moldova, Rusia, Ucraina Uzbekistan).
În ianuarie 2006 rata inflaţiei a fost cu 1,9% mai mare faţă de decembrie 2005, iar pentru luna februarie indicele preţurilor de consum a constituit 1,4%. Cumulativ pentru primele două luni ale anului rata inflaţiei a fost înregistrată o rată a inflaţiei de 3,3%. În opinia noastră acest nivel se va menţine şi pentru luna martie sau chiar va creşte moderat. Cea mai mare creştere a preţurilor a fost la tarifele pentru serviciile prestate populaţiei cu 3,3% (generată în mare parte de majorarea preţurilor pentru consumul de gaze naturale), preţurile pentru produsele alimentare au crescut cu 3,1%, iar cele la produsele nealimentare — cu 2,6%.
În baza datelor BGC (bugetelor gospodăriilor casnice), în 2006 în calcularea IPC (indicelui preţului de consum) produsele alimentare vor deţine o cotă de 44,5%, faţă de nivelul din anul trecut de 45,77%, cele nealimentare 30,19%, în comparaţie cu 29,77% din anul trecut, iar serviciile prestate populaţiei vor constitui 25,36%, faţă de 24,47 din 2005.
Republica Moldova se situează locul trei între statele CSI după nivelul creşterii preţurilor de consum, ritmuri mai mari de creştere a preţurilor fiind înregistrate doar în Armenia şi Rusia, respectiv, 3,6% şi 2,4%. După Moldova urmează Tadjikistan, cu o rată a inflaţiei de 1,5%, Azerbaidjan, Belarus şi Kîrgîzstan, cîte 1,3%. Celei mai mici creşteri de preţuri au fost înregistrate în Ucraina, Georgia, respectiv, cîte 1,2% şi Kazahstan, cu cea mai mică inflaţie din CSI — de 0,9%.
Guvernul şi Banca Naţională au prognozat pentru acest an un nivel al inflaţiei de pînă la 10%, nivel care în opinia noastră va fi greu de menţinut ţinînd cont de faptul că economia ar putea fi afectată de scumpirea resurselor energetice. Menţionăm că în februarie a.c. au fost majorate tarifele la gazele naturale cu cca 37%, tarife care la rîndul ar putea genera şi o scumpire a energiei electrice.
Activele totale ale sistemului bancar din Moldova au crescut, în luna ianuarie, cu 147 milioane de lei (11,4 milioane USD), estimîndu-se că tendinţele de creştere înregistrate în ultimii doi ani se vor menţine şi în continuare. Valoarea activelor era de cca 18,2 miliarde de lei (cca 1,401 miliarde USD sau 1,175 miliarde Euro) la începutul lui februarie. Pentru comparaţie, valoarea activelor sistemului bancar din România este estimată la peste 36 miliarde Euro, active ce sînt de 30 ori mai mari decît cele din sistemul bancar din Republica Moldova.
În acelaşi timp, volumul depozitelor la termen în lei moldoveneşti s-a redus, cauzat în principal de scăderea volumului depozitelor atrase de la persoane juridice. Pe cînd ponderea depunerilor la termen ale persoanelor fizice s-a majorat cu 11,7% faţă de luna decembrie 2005, pînă la nivelul de 69,8% din volumul total al depozitelor în moneda naţională atrase în ianuarie 2006.
În luna ianuarie rata medie a dobînzii la depozitele la termen în lei moldoveneşti a crescut cu 0,28 p.p., constituind 10,83% (7,91% pentru persoane juridice şi 12,10% pentru persoane fizice, în comparaţie cu 7,98% şi 12,41%, respectiv, în luna decembrie 2005). În acelaşi timp, rata medie a dobînzii la depozitele în valută străină s-a micşorat cu 0,18 p.p., constituind 5% (4% pentru persoane juridice şi 5,19% pentru persoane fizice).
Potrivit datelor BNM la începutul lunii februarie soldul depozitelor în sistemul bancar a însumat 11,245 miliarde lei, micşorîndu-se cu 10,8 milioane lei (0,1%) faţă de luna decembrie 2005. Scăderea acestuia a fost provocată de diminuarea depozitelor în monedă naţională cu 211,4 milioane lei (3,2%).
Prognoză pentru 2006: Valoarea şi numărul creditelor vor creşte, nu acelaşi lucru se va întîmpla, însă, cu depozitele — din cauza dobînzilor mici, e foarte probabil că oamenii vor căuta să-şi depună economiile în alte plasamente, mai rentabile.
Conform unui sondaj publicat la jumătatea lui februarie 2006 de publicaţia Central Banking, care apare la Londra, anul trecut a evidenţiat o tendinţă de migrare de la dolar către euro a rezervelor valutare naţionale. Sondajul Central Banking a fost realizat în rîndul a 56 de bănci centrale din lume.
10 bănci şi-au redus proporţia rezervelor în Euro.
23 de bănci au crescut proporţia rezervelor valutare în Euro.
Majoritatea celor care s-au reorientat spre euro au fost bănci centrale europene din afara zonei euro.
Rezervele deţinute de băncile participante la sondaj reprezintă cca 42% din totalul de 4,4 trilioane de USD aflat în administrarea băncilor centrale din lume la sfîrşitul lunii iunie 2005. Banca Naţională a Moldovei deţine rezerve valutare în valoare de cca 600 milioane USD, iar 30% din acestea sînt denominate în Euro.
În perioada ianuarie-februarie 2006 la bugetul de stat au fost acumulate venituri de bază în sumă de cca 1,1 miliarde lei (71,2 milioane Euro), venituri care au crescut cu 22,2% faţă de primele două luni ale anului 2005. Însă această creştere pronunţată ar putea fi temperată ca urmare a micşorării ratei impozitului corporativ pînă la 15%, scăderea veniturilor agenţilor economici datorită creşterii preţurilor la resursele energetice, reglementările guvernamentale şi nu în ultimul rînd barierile comerciale, cum ar fi cele impuse de Rusia.
Deficitul comercial al Moldovei a înregistrat, în luna ianuarie, nivelul de 76,5 milioane USD şi a crescut de aproape 1,9 ori faţă de ianuarie 2005, cu “perspective” de creştere pronunţată în lunile următoare. Datele statistice arată că volumul comerţului extern pentru prima lună a anului a fost de 220 milioane USD, fiind cu peste 17% mai mare decît în ianuarie 2005. Cu toate că principalii parteneri ai Moldovei în relaţiile de export-import rămîn a fi ţările din spaţiul CSI cu o cotă de 46,7% în total, ponderea exporturilor moldoveneşti în statele UE a crescut de la 29,7% în decembrie 2005 la 34,7% în ianuarie 2006, creştere care s-a datorat în mare parte reorientării producţiei alimentare si vegetale spre UE.
Valoarea şi volumul exporturilor moldoveneşti ar putea creşte ca urmare reluării importului de zahăr din Moldova de către România şi Ucraina (pentru ultima un proiect în acest sens urmează să fie examinat în timpul apropiat de către Guvernul de la Kiev). Guvernul a prognozat pentru 2006 o creştere cu 13% a exporturilor, şi cu 11% a importurilor.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |