Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 16–30 noiembrie 2008

Macroeconomie

Creşterea internă vs. consecinţe externe…

Recent, autorităţile au făcut declaraţii precum că creşterea economică pentru cele nouă luni ale anului curent a fost de 7,7%, cu toate ca aceste date încă nu sunt făcute publice de statistica oficială. Totodată, mai multe instituţii internaţionale cum ar fi FMI, BERD, EIU s-au data cu părerea privitor la evoluţia principalilor indicatori economici, unele din acestea declarînd că creşterea va încetini. Totuşi, creşterea declarată de oficialii guvernamentali este oricum surprinzătoare, mai ales că în ultimii doi ani aceasta a încetinit substanţial. Surpriza e şi mai mare cu cît cifrele se referă la o perioadă a anului în care agricultura, unul dintre principalele sectoare ale economiei moldoveneşti, nu prea a intrat în calcule. Totuşi, în pofida intemperiilor din acesta vară, sectorul agricol a avut o contribuţie destul bună la creşterea PIB. O contribuţie importantă la avansul PIB a fost ca urmare a creşterii consumului public cît şi celui privat, contribuţia sectorului serviciilor care este de peste 60% ca pondere în PIB, precum şi veniturile obţinute din impozitarea mărfurilor, produselor şi serviciilor (chiar rapoartele Ministerului Finanţelor arată ca peste 60% din veniturile acumulate la visteria statului sînt “stoarse” din impozitele indirecte, adică TVA, accize, taxe vamale).

Cu toate acestea, mai mulţi economişti susţin că creşterea economică va încetini ca urmare a consecinţelor crizei economice. Totuşi, ca aceasta să se producă ar trebui, de exemplu, să avem o criză în sistemul bancar, care să provoace daune colaterale mari economiei reale. Este foarte improbabil ca sistemul bancar local să cunoască o astfel de criză în viitorul prefigurabil — în pofida gradului înalt de dolarizare şi euroizare a împrumuturilor. Mai sînt modificări importante în preţurile relative la produse de bază (energie şi unele alimente), creşterea costului creditului (în condiţiile crizei financiare internaţionale), care antrenează costuri suplimentare mari pentru majoritatea agenţilor economici — ceea ce diminuează din marjele de profit şi poate antrena o debandadă a costurilor în lanţ. Este adevărat că aceste şocuri s-ar putea să fie sînt severe şi că ele se vor simţi în timp în activitatea firmelor, punînd totodată presiune pe salarii. Dar este greu de crezut că toţi aceşti factori ar putea provoca o cădere a ritmului activităţii economice, astfel încît să anuleze orice creştere economică.

Referitor la deficitele externe, o scădere importantă a trimiterilor de bani de afară ar reduce din importuri, din consum. Dar nu credem că ar putea afecta într-atît consumul intern, încît să-l diminueze în termeni absoluţi. Mai dur ar putea fi efectul unei diminuări a liniilor de finanţare pentru unele bănci din Moldova precum şi sistarea creditării din partea donatorilor externi. Dar şi aici avem dubii că vom asista la o tăiere drastică. Mai degrabă văd o scădere graduală a ritmului de creditare. Destul de frecvent în ultimul timp se aud tot mai multe voci “strigătoare la cer” legate de imensitatea deficitului comercial şi de gravitatea deficitului de cont curent, pe de o parte. Însă, pe de altă parte, trebuie să menţionăm că contul curent şi alte componente ale balanţei de plăţi, cum este balanţa comercială, sînt structurale şi atît timp cît acestea sînt completate (în mare parte din remitenţele valutare şi parţial prin investiţii străine directe) nu vedem o problemă în acest sens. Poate fi o situaţie absolut firească o dată ce în ţară există un excedent de valută şi trebuie redirecţionat de unde a venit asta o demonstrează şi valoarea înaltă a importurilor. Mai mult ca atît, ar trebui să se uite şi la structura importurilor. Or, în situaţia cînd 23% din importuri sînt pe seama produselor minerale (inclusiv a gazelor naturale) pentru care preţurile de import au fost majorate de peste 2 ori, atunci este şi normal ca deficitul comercial să urce vertiginos. În plus, sînt factori incontrolabili cum ar fi creşterea preţurilor pentru gazele naturale importate din Rusia, creştere care inevitabil duce la avansarea deficitelor externe.

În cele din urmă, ar fi posibilă o diminuare a ritmului de creştere a activităţii economice. Dacă execuţia bugetară publică va fi chibzuită şi vom reuşi să folosim banii instituţiilor creditoare pentru dezvoltarea infrastructurii, efectele de antrenare vor putea compensa parţial deteriorarea mediului internaţional — ceea ce ar permite menţinerea unui ritm de creştere de aproximativ jur de 5–6% anual.

Sectorul real

Volumul producţiei industriale a crescut cu doar 2%…

În perioada ianuarie-octombrie a. c. întreprinderile industriale din Moldova au fabricat producţie în valoare de cca 24,5 miliarde lei (cca 2,4 miliarde USD) sau cu 2% mai mult comparativ cu aceiaşi perioadă a anului trecut. Majorarea producţiei în ansamblu, pe parcursul perioadei în cauză, a fost generată, în particular, de creşterea producţiei la întreprinderile din industria alimentară şi a băuturilor cu cca 8%, precum şi din sectorul energetic cu 5%. La sporirea volumului producţiei industriale au contribuit mai semnificativ întreprinderile cu activităţi principale în fabricarea vinului, a băuturilor alcoolice distilate, fabricarea zaharului, produselor lactate, prelucrarea şi conservarea cărnii şi produselor din carne, fabricarea mobilei, etc.

De asemenea, creşteri ale volumului de producţie s-au înregistrat la întreprinderile din industria metalurgică, la cele specializate în fabricarea medicamentelor şi produselor farmaceutice, a lacurilor şi vopselelor, maşinilor-unelte, prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn s.a. În acelaşi timp, a avut loc o reducere a volumului producţiei la întreprinderile specializate în fabricarea îmbrăcămintei, a hîrtiei şi cartonului, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, fabricarea uleiurilor şi a grăsimilor, produselor din tutun, fabricarea sticlei si articolelor din sticla, etc.

Moneda şi piaţa valutară

Visteria băncii centrale s-a redus…

În ultimele trei luni activele oficiale de rezervă ale BNM s-au redus cu cca 188,7 milioane USD, preponderent ca urmare a fluctuaţiei ratelor de schimb ale valutelor în care sînt păstrate rezervele şi care au avut mai mult un caracter volatil, în special în ultima perioadă de timp. Fluctuaţiile ratelor au avut o influenţă semnificativă asupra rezervelor în USD în totalul celorlalte valute din rezerve.

Într-un comunicat al BNM se arată că deprecierea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu USD a dus la diminuarea rezervelor în ultimele trei luni cu 136,6 milioane USD. Alţi factori, inclusiv şi vînzările pe piaţa valutară internă (cca 60,6 milioane USD neto sau 3,4% din rezerve) au influenţat rezervele valutare într-o proporţie mai mică. Efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în perioada menţionată a condus la echilibrarea pieţei valutare, neadmiţînd fluctuaţii excesive ale cursului de schimb. În plus, asupra nivelului rezervelor valutare internaţionale influenţează şi alţi factori, ca plăţile externe ale BNM şi Ministerului Finanţelor (29,82 milioane USD în ultimele trei luni).

La sfîrşitul lui noiembrie a.c. activele oficiale de rezervă constituiau cca 1,59 miliarde USD, în scădere cu cca 188,7 milioane USD faţa de sf. lunii august cînd acestea au atins nivelul de cca 1,78 miliarde USD. Rezervele valutare ale BNM sînt menţinute în mai multe valute şi sînt exprimate în USD, dat fiind faptul că această valută are ponderea cea mai mare pe piaţa valutară a Republicii Moldova (între 60–70%).

Sistemul bancar

Banca centrală reduce cu 1,5% dobînda de politică monetară…

Decizia respectivă a fost luată în şedinţa din 27 noiembrie a Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale. Totodată, a fost adoptată decizia de a diminua cu aceeaşi mărime — 1,5 p.p. norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase de către bănci în lei moldoveneşti şi valută neconvertibilă, precum şi din mijloacele atrase în valută liber convertibilă. Micşorarea normei rezervelor obligatorii va duce la restituirea de către Banca Naţională a lichidităţilor, ce aparţin sistemului bancar, în mărime cca 232 milioane lei, precum şi 8,8 milioane USD şi 9,8 milioane Euro.

Nivelul inflaţiei de 9,8% pentru ultimele 12 luni, înregistrat la sf. lui octombrie 2008 faţă de luna octombrie 2007 se încadrează în limita obiectivului BNM aprobat pentru anul 2008. Inversarea trendului inflaţiei şi tendinţa continuă a reducerii inflaţiei înregistrată pe parcursul perioadei mai — octombrie 2008 este o dovadă fermă a corectitudinii politicii monetare promovate de Banca Naţională, susţinută prin politica bugetar-fiscală a guvernului. Totuşi, reducerea inflaţiei a fost posibilă şi prin intervenţia directă a statului asupra preţurilor administrate.

Piaţa muncii

OIM prognozează scăderi a salariilor…

Organizaţia Internaţională a Muncii prognozează pentru 2008 o creştere a salariilor de 0,8% în ţările dezvoltate şi de 1,7% în lume. Totodată, în 2009 salariile reale se vor reduce cu 0,5% în ţările dezvoltate şi vor creşte cu 1,1% în lume. Potrivit raportului OIMEN, în timp ce salariile reale în lume vor avea tendinţa de creştere, în unele ţări acestea vor scădea. Potrivit OIM, În unele ţări, preţurile la produsele alimentare vor fi atât de înalte încât vor lovi foarte puternic veniturile angajaţilor. În absenţa unor măsuri rapide in partea guvernelor, inflaţia la produsele alimentare ar putea conduse la reducerea nivelului de trai. Astfel, în 2008–2009 va creşte ponderea din venituri alocată pentru produsele alimentare. În special, aceasta va fi mai mare pentru populaţia săracă şi cu venituri scăzute din ţările în curs de dezvoltare.

Astfel, potrivit datelor OIM, în ultimii ani, 75% din veniturile păturilor sărace din Moldova sunt alocate pentru produsele alimentare. Într-un top alcătuit de OIM la acest indicator, Moldova este urmată doar de România — cu 78%, Armenia — 81% şi Nigerul cu 83%. Potrivit OIM, creşterea cheltuielilor pentru mîncare, în timp ce salariile nu vor creşte prea mult, va reduce din cheltuielile familiilor pentru celelalte necesităţi, precum serviciile şi alte bunuri necesare pentru un trai decent. Drept rezultat, OIM avertizează că s-ar putea înrăutăţi starea sănătăţii a copiilor, femeilor gravide şi celor ce alăptează.

1–15 noiembrie 2008 1–31 decembrie 2008