Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #122 |
În iunie, faţă de mai 2008, preţurile medii de consum au scăzut cu 1,1% (deflaţie), inclusiv la: produsele alimentare — cu 3,5%, totodată la produsele nealimentare preţurile au crescut — cu 0,2% şi tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei au crescut — cu 0,4%. În particular reducerea vizibilă a preţurilor a fost înregistrată la legume proaspete cu — 26,4%, cartofi timpurii cu — 30%, fructe proaspete — cu peste 7%, ouă cu — 8,5% şi produse lactate — cu 1,2%. În structura produselor nealimentare s-au micşorat preţurile la produsele electrocasnice şi încălţăminte. Totuşi, în perioada de analiză creşteri mai considerabile a preţurilor la produsele alimentare au fost înregistrate la crupe de orez cu peste 30%, zahăr — cu peste 2% şi ulei vegetal — cu 1,1%. De la începutul anului (iulie 2008 faţă de decembrie 2007) nivelul inflaţiei a constituit 6,1%, iar în valoare anuală aceasta a depăşit nivelul de 15%.
Totuşi, Guvernul, BNM, cît şi mai mulţi analişti independenţi anticipează scăderea ritmului de creştere a preţurilor ca urmare a ieftinirii sezoniere a alimentelor. În perioada de vară multe produse alimentare se ieftinesc stimulînd astfel reducerea ritmului de creştere a inflaţiei. Produsele alimentare reprezintă cca 40% din consumul populaţiei şi orice modificare a preţurilor influenţează restul economiei. BNS şi BNM se bazează pe statistică atunci cînd calculează, pentru lunile de vară, o creştere a preţurilor alimentelor apropiata de zero. Oferta gospodăriilor ţărăneşti, care inundă vara pieţele din oraşe cu legume, fructe şi alte alimente, prăbuşeşte rata inflaţiei pentru cîteva luni. Şi în acest an, autorităţile se aşteaptă la acelaşi fenomen, care să mai diminueze puseurile inflaţioniste provocate de scumpirea carburanţilor, alimentelor etc. Din punct de vedere statistic, lunile iulie şi august înregistrează scăderi semnificative ale preţurilor alimentelor. Nu excludem nici fenomenul deflaţiei pentru această perioadă. Însă consecinţele intemperiilor de apă cu certitudine vor fi reflectate în inflaţie pentru perioada imediat următoare.
Pe de altă parte, presiunile de reducere a preţurilor vin şi din alte părţi. Importurile devin mai ieftine pe măsură ce leul se întăreşte. S-ar putea ca carnea şi zahărul să se comercializeze la preţuri tot mai mici. Şi în cazul laptelui şi produselor lactate, care reprezintă mai mult de 10% din consumul populaţiei, ne putem aştepta la reduceri conjuncturale în această vară. Ieftinirea conjuncturală a produselor alimentare din această vară ar putea diminua inflaţia. Rămîne de văzut dacă problemele din agricultură vor permite o stabilitate pe termen lung a preţurilor sau vom reveni la situaţia obişnuită, de creştere mai puternica a preţurilor alimentelor decît în alte domenii. Vom trăi şi vom vedea…
Totodată, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat recent noile tarife pentru gazele naturale, energia electrică şi cea termică, ca urmare a creşterii preţurilor de achiziţie a gazelor naturale şi energiei electrice de import, fapt care cu certitudine va escalada inflaţia. Potrivit deciziei ANRE, tarifele pentru gazele naturale au fost majorate în medie cu 27%, pînă la nivelul de 3523 lei/ 1000 metri cubi, cu 748 lei mai mare fata de tariful în vigoare.
Astfel, populaţia care consumă lunar pînă la 30 metri cubi de gaze naturale, va achita un tarif de 3414 lei, în timp ce populaţia care are un consum de peste 30 m.c., va achita 3813 lei pentru mia de metri cubi. În acelaşi timp, tarifele pentru energia electrică au fost majorate în medie cu 17%. Astfel, tariful pentru consumatorii RED Union Fenosa a fost majorat de la 0,71 lei pînă la 0,79 lei/kWh, în timp ce celelalte categorii de consumatori vor achita un tarif de 1,1 lei, pentru 1 kWh. RED Nord si RED Nord-Vest vor aplica un tarif unic, de 1,2 lei/kWh, pentru toate categoriile de consumatori. Tarifele la energia termică au fost stabilite la un nivel de 454,7 lei, pentru 1Gcal, cu 36,4% mai mare, decît tariful actual. Astfel, pentru consumatorii deserviţi de către CET 1 tariful a fost stabilit în mărime de 512,05 lei/Gcal, CET 2 — 410,4 lei/Gcal, iar pentru consumatorii finali ai CET Nord tariful a fost majorat pînă la 786 lei/Gcal.
În ianuarie-iunie 2008 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de peste 14,1 miliarde lei în preţuri curente, în creştere cu 4,6% faţă de ianuarie-iunie 2007. Creşterea producţiei în ansamblu a fost motivată, în special, de avansul producţiei la întreprinderile din industria alimentară şi a băuturilor cu cca 12%) şi din sectorul energetic cu 8%, care, deţinînd ponderi de 36,4% şi 13,1% au contribuit la creşterea producţiei totale cu, respectiv, 4% şi peste 1%. Creşteri substanţiale s-au înregistrat la întreprinderile cu următoarele activităţi principale: fabricarea vinului — de circa 1,6 ori (deţinînd ponderea de 8,3% a stimulat creşterea cu 3,2%); fabricarea băuturilor alcoolice distilate — de 1,4 ori (deţinînd ponderea de 3,1% a stimulat creşterea cu 1%) etc.
Potrivit datelor BNM, în ianaurie-mai 2008 volumul remitenţelor în Moldova s-a majorat de 1,6 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut si a constituit peste 606 milioane USD, sumă practic comparabilă cu intrările totale pentru anul 2005. Din volumul total al remitenţelor efectuate în primele cinci luni ale anului curent 75,3% (456,5 milioane USD) din transferuri au fost efectuate prin intermediul sistemelor de transferuri băneşti rapide. În particular, în ianuarie 2008 valoarea remitenţelor transferate prin băncile comerciale a constituit 89,72 milioane USD, în februarie — 104,55 milioane USD, în martie — 126,4 milioane USD, în aprilie — 154,29 milioane USD, în mai — 129,75 milioane USD. Volumul remitenţelor transferate în Moldova prin intermediul băncilor comerciale în anul 2007 a constituit cca 1,22 miliarde USD, în creştere cu aproape 43% faţă de 2006. Volumele cele mai consistente de remitenţe au fost trimise în Moldova din Rusia şi Italia.
Figura 1. Evoluţia remitenţelor valutare
Sursa: BNM
În ianuarie-iunie 2008 salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională a constituit 2429 lei (cca 250 USD) şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului precedent cu 26%. Indicele salariul real pentru aceiaşi perioadă de timp a crescut cu 9%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 1978 lei, în sectorul real al economiei — 2665 lei. În luna iunie remunerarea medie a unui salariat a fost de 2751 lei, cu 8,4% mai mare faţă de luna mai. Comparativ cu luna iunie a anului trecut salariul mediu lunar a crescut cu cca 24%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2642 lei, şi s-a mărit cu 21% faţă de perioada similară a anului precedent. În sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat cifra de 2805 lei şi s-a majorat cu 25% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut.
Reflecţii: Este adevărat că salariile reale sînt în creştere după cum s-a exprimat preşedintele la conferinţa de totalizare a rezultatelor pentru prima jumătate a anului, însă acestea au crescut mai repede decît productivitatea. Competitivitatea noastră, ca urmare, a scăzut. Datele oficiale arată că salariile au crescut în ultimii trei ani cu o rată anuală de 10%, rată care s-a menţinut şi anul acesta. Însă în realitate, creşterea a fost mai mare, mai ales în domeniile care se dezvoltă puternic, precum sistemul bancar, construcţiile, serviciile etc. Pe de altă parte, tocmai o astfel de creştere a salariilor (şi veniturilor) stă la baza consumului şi implicit a creşterii economice, dar o creştere bazată pe consum nu poate asigura o convergenţă durabilă în termeni de indicatori reali. Pentru ca productivitatea să se îmbunătăţească este însă nevoie de investiţii generatoare de valoare adăugată mare — un factor crucial al unei creşteri economice cu adevărat sănătoase. O creştere bazată pe construcţii, aşa cum se întîmplă în Moldova, implică însă tranzacţii pe credit, investiţii speculative şi de multe ori bani care provin din economia tenebră şi nu pot fi investiţi în mod profitabil în domenii productive. Ceea ce în final contribuie la explozia iraţională a preţurilor la locuinţe.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |