Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 1–15 iulie 2009

Inflaţia şi preţurile

Preţurile tot “înapoi” dau…

Statistica oficială arată că indicele preţurilor de consum (IPC) în iunie 2009 faţă de mai 2009 a constituit 99,7%, iar faţă de iunie 2008 — 99,2% (informativ: în iunie 2008 faţă de mai 2008 IPC a marcat 98,9% şi faţă de iunie 2007 — 115,6%). Deci şi in iunie 2009 am avut deflaţie, nivelul acesteia fiind de — 0,3%. De la începutul anului preţurile au scăzut cu 1,8%. Scăderea preţurilor medii de consum cu 0,3% a fost determinată de reducerea preţurilor la produsele alimentare — cu 1,8% şi de creşterea preţurilor la produsele nealimentare — cu 0,5% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei — cu 0,2%.

În această perioadă faţă de mai a.c. s-au redus preţurile practic la toate fructele şi legumele. Totodată, perioada vizată a fost marcată de creşterea preţurilor la produsele nealimentare, în particular la carburanţi — cu cca 9%, medicamente — cu 1,6%, materiale de construcţie — cu 0,3% etc. Concomitent au scăzut preţurile la: confecţii, încălţăminte, mobilă cărţi şi altele — cu aproximativ de 1,0%. La serviciile prestate populaţiei în luna iunie 2009 a fost înregistrată o creştere a tarifelor la: aprovizionarea cu apă potabilă şi menajeră — cu peste 3%, tarifele pentru întreţinerea locuinţei — cu 0,7%. La majoritatea produselor şi serviciilor preţurile şi tarifele au rămas la nivelul lunii mai 2009.

Comerţul extern

Valoarea schimburilor comerciale au ajuns sub nivelul anului 2007…

În primele cinci luni ale anului 2009, exporturile din Moldova s-au redus cu cca 22%, iar importurile — cu peste 34% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut. Potrivit BNS, în ianuarie-mai 2009 au fost exportate mărfuri în valoare de 473 milioane USD şi au fost importate mărfuri în valoare de 1,238 miliarde USD. În perioada de referinţă deficitul balanţei comerciale a constituit cca 765 milioane USD, micşorându-se cu peste 40% faţă de cel înregistrat în ianuarie-mai 2008.

Cota exporturilor de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE-27) a constituit peste 54% (cca 257 milioane USD), iar a celor destinate ţărilor CSI — aproape 36% (cca 169 milioane USD). Totodată, în această perioadă, exporturile în UE s-au redus cu cca 18%, iar către CSI — cu 30%, comparativ cu ianuarie-mai 2008.

Principala piaţă externă de desfacere pentru produsele moldoveneşti rămîne a fi România, care se menţine în topul partenerilor Moldovei la export cu o cotă de ceva mai mult de 20% (peste 95 milioane USD în valoare nominală). Pe locul doi se situează Rusia cu peste 19% din total export (peste 91 milioane USD), urmată de Italia — cca 11% (peste 50 milioane USD), Belarus — 7,1% (33,6 mil. USD), Germania — 6,1% (29 mil. USD), Ucraina — 5,4% (25,6 mil. USD) etc. La importuri, pe prima poziţie se află Kazahstanul, de unde au fost importate mărfuri (în special, gate naturale) în valoare de 166 milioane USD sau de 11 ori mai mult faţă de perioada similară a anului 2008. Pe locul doi la importuri se situează Ucraina — 12,5% (peste 154 mil. USD), urmată de Rusia — 9,7% (120,5 mil. USD), România — 8,2% (102 mil. USD), Germania — 7,2% (89 mil. USD), China — 7% (86,3 mil. USD).

Diminuarea comerţului în regiunea transnistreană este şi mai gravă…

Totodată, exportul realizat de companiile din stânga Nistrului, care au înregistrare oficială la Chişinău, scade tot mai puternic de la o lună la alta: în jumătate de an, livrările externe s-au redus cu 65%, după ce în cinci luni descreşterea se situa la mai puţin de 60%. Potrivit datelor Ministerului Reintegrării, în prima jumatate de an, exportul din regiunea transnistreană declarat Serviciului Vamal al RM a constituit cca 154 mil. USD, reprezentînd doar jumătate din exporturile realizate în perioada similară a anului 2005, pe care administraţia din regiune î-l consideră ca unul din cei mai favorabili ani pentru economie.

Exportul s-a redus pe toate categoriile de mărfuri, cu excepţia energiei electrice şi producţiei agricole. În jumătate de an, ce-a mai mare reducere, cu 79,2%, s-a stabilit la exportul producţiei metalurgice, exportul producţiei din industria prelucrătoare de maşini şi electrotehnice s-a micşorat — cu 66%, producţiei alcoolice — cu 50%, producţiei din industria uşoară — cu 21,5%.

În şase luni livrările în Uniunea Europeană au constituit 57,3% din volumul total al exportului, iar în ţările CSI s-a exportat doar 26,2% din total. Totodată, în primul semestru 2009, volumul importului producţiei în regiunea transnistreană, declarat Serviciului Vamal a constituit 39,1 mil USD şi s-a micşorat cu 42% în comparaţie cu perioada similară a anului 2008. La importul mărfurilor cea mai mare cotă revine ţărilor Uniunii Europene (82,5%). La 1 iulie 2009 la Camera Înregistrării de Stat erau luaţi la evidenţă 559 agenţi economici din stânga Nistrului, inclusiv la evidenţă provizorie — 373 şi permanent — 186 agenţi economici.

Macroeconomie internaţională

FMI întunecă perspectivele de creştere pentru Europa Centrala şi de Est…

FMI estimează că Europa Centrală şi de Est va fi puternic afectată de recesiune anul acesta, economiile din regiune urmînd să înregistreze în continuare contracţii pronunţate, însă prognozează că 2010 va readuce pe plus mediul economic din partea de est a Europei.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind contracţia economică a Europei Centrale şi de Est pe 2009, anticipând un declin de 5%, faţă de anteriorul pronostic din aprilie de 3,7%. Pentru 2010, Fondul vizează o creştere de 1% a Produsului Intern Brut, cu 0,2% mai mult faţă de estimările din aprilie, potrivit unui raport despre economia mondială publicat recent de instituţia internaţională.

FMI a întins mâna Europei Centrale şi de Est…

Ţările din Europa Centrală şi de Est au apelat la împrumuturi acordate de FMI, Banca Mondială (BM) şi Uniunea Europeană (UE), în încercarea de a contracara dificultăţile de pe plan naţional, induse de criza mondială şi accentuate de o adevărată spirală recesionistă. Ungaria a fost primul stat membru al UE care a apelat la ajutorul FMI, UE şi BM, obţinând în toamna anului trecut asistenţă financiară totală de 20 mlrd. euro. Totodată, România are un acord stand-by cu FMI în valoare de 12,95 mlrd. euro pe o perioadă de doi ani, urmând ca alte 7 mlrd. euro să vină din partea UE, BM şi a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Polonia a apelat la o linie de finanţare flexibilă din partea FMI în valoare de 20 mlrd. dolari (14,3 mlrd. euro), diferită de cele primite de România sau Ungaria prin numărul mai mic de restricţii impus de Fond.

Bulgaria este una dintre puţinele ţări din regiune care nu au apelat la sprijin financiar internaţional, însă instaurarea noului guvern la Sofia ar putea schimba situaţia, membrii acestuia declarând în repetate rânduri necesitatea unui astfel de acord pentru cel mai sărac membru al Uniunii Europene.

UE va rămîne totuşi pe minus şi în 2010…

FMI a înrăutăţit şi estimările pe 2009 privind economia Uniunii Europene (UE), anunţând o scădere economică de 4,7%, faţă de prognoza de 4% din aprilie. Totodată, economia UE se va contracta anul viitor cu 0,1%, cu 0,2 p.p. mai puţin decât estima FMI în urmă cu trei luni.
În ceea ce priveşte evoluţia economică a zonei euro, FMI mizează pe o contracţie economică de 4,8% în 2009, urmând ca 2010 să aducă o scădere mai moderată, de 0,3%. Indicatorii calculaţi pe baza sondajelor care evidenţiază evoluţia consumului şi a mediului de afaceri au înregistrat creşteri, însă informaţiile privind activitatea economică reală indică semnale slabe de redresare, potrivit raportului FMI.

16–30 iunie 2009 16–31 iulie 2009