Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 17–30 noiembrie 2007

Preţurile şi inflaţia

Preţurile sînt în continuă creştere…

Preţurile la o serie de produse au continuat să crească şi în noiembrie. În cea mai mare parte, creşterea a fost pe seama produselor alimentare. Consecinţele secetei din această vară au influenţat mult creşterea preţurilor la alimente. Inflaţia preţurilor alimentelor ar putea avea implicaţii serioase şi pentru populaţia din Moldova care cheltuieşte un procent serios din salariu pe mîncare. Moldovenii consumă de două ori mai multe alimente (ca pondere în coşul de consum) decît alţi europeni din simplu motiv că sînt săraci. Cu cît eşti mai sărac, cu atît consumi mai multe alimente ca pondere în total, pentru că nevoia de hrană e prioritară şi nu îţi mai rămîn bani şi de altceva. Considerăm că evoluţia preţurilor din noiembrie va ridica rata lunară a inflaţiei la cca 2%, iar rata anualizată pentru cele 11 luni s-ar putea apropia de 13%. Creşterea inflaţiei în luna noiembrie se va datora şi majorării preţurilor la produsele petroliere pe piaţa locală.

BNM “va ţine-n frîu” inflaţia…

Acum două săptămîni guvernatorul BNM a declarat că în curînd se va trece la aşa-numitul proces de ţintire directă a inflaţiei. În linii mari, iniţiativa băncii centrale de trecere oficială la ţintirea inflaţiei (inflation targeting), este salutară. În plus, este important şi faptul că autoritatea monetară se arată extrem de îngrijorată de evoluţia inflaţiei în Moldova. Totuşi, în opinia noastră, există mai mulţi factori de risc care nu pot fi controlaţi de BNM, fapt pentru care aceasta încă nu este pregătită pentru trecerea la ţintirea directă a inflaţiei. Trecerea la noul regim este posibilă doar ca urmare a întrunirii unei serii de premise: atunci cînd rata anuală a inflaţiei se situează pe palierul cu o singură cifră (la noi e de cca. 14%); banca centrală beneficiază de independenţă operaţională deplină; sectorul financiar este stabil şi solid, deşi există nevoia de sporire a intermedierii financiare; dominanta fiscală nu mai reprezintă o problemă (datoria publică şi deficitul bugetar sînt în scădere); ţintele de inflaţie pentru următorii ani au fost stabilite de comun acord cu Guvernul; banca şi-a întărit capacitatea de prognoză a inflaţiei; succesul procesului de dezinflaţie din ultimii ani a condus la consolidarea credibilităţii BNM. Aceste premise pe alocuri nu sunt realizate.

….în pofida unor riscuri palpabile

BNM se va confrunta cu dileme majore, chiar dacă va trece la ţintirea inflaţiei. Acestea ar veni din partea creşterii preţurilor la petrol, gaze naturale şi, în general, la agenţii energetici; aşteptărillor inflaţioniste ale populaţiei; tendinţelor speculative de pe piaţă; volumului masiv încă de remitenţe şi, bineînţeles, relaţiei dintre leu şi principalele valute de referinţă (USD şi euro). Aceasta din urmă, în particular costul intervenţiilor BNM pe piaţa valutară, costul sterilizării excesului de lichiditate sau valută ar putea afecta procesul de ţintire a inflaţiei. Leul s-a apreciat extrem de mult, chiar în termeni nominali, faţă de dolar (peste 12% de la începutul anului) şi euro în ultimul an, ceea ce a iscat o controversă majoră privind impactul asupra exporturilor, deficitelor externe. Sectoarele orientate către export sînt puternic afectate, iar deficitele externe au crescut exploziv faţă de anul trecut.

Sectorul real

Industria moldovenească este în declin continuu…

În octombrie curent producţia industrială a scăzut cu peste 9%, iar pentru cele zece luni ale anului creşterea este negativă, cu un handicap de 0,7%. Astfel prognoza foarte optimistă de creştere de 8,5%, estimată de Guvern pentru anul 2007, este ratată. Potrivit statisticii oficiale, în ianuarie-octombrie întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au produs mărfuri în valoare de peste 21,1 miliarde lei (1,8 miliarde USD), în preţuri curente. Diminuarea volumului producţiei industriale comparativ cu ianuarie-octombrie 2006 a fost determinată de reducerea volumului producţiei de vinuri cu 34,2%, a zahărului cu 53,3%, diminuarea fabricării băuturilor alcoolice distilate cu 31,7%, a produselor de tutun cu 9,5%. Mai mult decît atît, volumul producţiei la întreprinderile industriei alimentare şi a băuturilor în ansamblu s-a diminuat cu 7,6%. Industria moldovenească a scăzut anul trecut cu aproape cca 7%, datorită inclusiv embargoului rusesc impus la exporturile de produse vinicole autohtone.

Sectorul financiar-bancar

Activele bancare au atins un nivel de 2,75 miliarde USD…

Activele totale ale sistemului bancar au crescut în octombrie cu 950 milioane lei şi au atins un nivel de cca 31 miliarde lei (2,75 miliarde USD). În perioada ianuarie-octombrie 2007 acestea au înregistrat o creştere de peste 36%, iar comparativ cu perioada similară a anului 2006 au crescut de peste 1,5 ori. Majorarea activelor băncilor comerciale a fost determinată, în particular, de creşterea portofoliului de credite şi a soldului depozitelor atrase de la populaţie, dar şi de creşterea în continuare a cotei investiţiilor străine în capitalul băncilor. În cele zece luni ale a.c. soldul depozitelor atrase de bănci a înregistrat o creştere de cca 33%. O creştere comparabilă a fost caracteristică şi pentru portofoliul de credite al băncilor. În perioada ianuarie-octombrie acesta a sporit cu peste o treime. Totodată, comparativ cu perioada similară a anului precedent depozitele şi creditele s-au majorat cu 40% şi 52%, respectiv.

Depozitele bancare sînt estimate la peste 1,7 miliarde USD…

Valoarea totală al depozitelor bancare s-a majorat cu peste 380 milioane lei în octombrie curent şi a înregistrat nivelul de cca 19,2 miliarde lei sau peste 1,7 miliarde USD. Creşterea s-a produs pe fondul majorării de către mai multe instituţii bancare a ratelor dobînzilor, atît la depozitele în monedă naţională, cît şi la cele în valută străină. Astfel, în octombrie rata medie a dobînzii la depozitele la termen în MDL a crescut cu 0,6 p.p. pînă la 15,47%, iar la cele în valută a sporit cu 0,2 p.p. şi a constituit o medie de 6,12%. În mare parte, creşterea a fost generată de sporirea cu peste 3% a depunerilor în lei moldoveneşti, în timp ce depozitele în valută au înregistrat un spor de 1%. Creşterea depozitelor a fost influenţată şi de atractivitatea depunerilor în monedă naţională, generată şi ca urmare a aprecierii continue a leului moldovenesc în raport cu dolarul, dar şi cu euro. Această tendinţă s-ar putea menţine pînă la finele anului.

…iar nivelul creditelor acordate a crescut cu peste 40%

Soldul creditelor acordate agenţilor economici şi populaţiei a crescut peste 40% în cele 10 luni ale anului, însumînd o valoare totală de cca 19,18 miliarde lei (1,7 miliarde USD). Creşterea a fost cauzată de majorarea cu 2,5% a soldului creditelor în lei moldoveneşti, precum şi cu 4,6% a celor în valută străină. În octombrie a.c. băncile au acordat credite în monedă naţională în volum de peste 1,32 miliarde lei. Din acestea 71% au fost acordate persoanelor juridice. În octombrie rata medie la creditele în MDL s-a menţinut la nivelul de 18,97%, nivel similar şi pentru septembrie, în timp ce rata medie la creditele în valută s-a diminuat cu 0,8 p.p. şi a constituit 10,8%.

Moldovenii obţin cel mai greu finanţare, potrivit unui raport al Băncii Mondiale…

Moldova se numără printre ultimele patru ţări din Europa Centrală şi de Est după accesul la finanţare, dintre cele 24 de state incluse în cel mai recent raport publicat de Banca Mondială pe această temă. Accesul la surse de creditare este cel mai dificil în Polonia, urmată de Moldova, Bulgaria şi România. Dintre statele din regiune, accesul la finanţe este cel mai uşor în Lituania, Estonia şi Letonia, ţări care se apropie de calificativul 2. Clasamentul este stabilit prin acordarea unor calificative de la -1 la 5, cel mai ridicat fiind cel primit de Lituania, de 4,5, iar cel mai scăzut, în jurul valorii zero, fiind acordat unor state precum Moldova, Albania sau Ucraina. În acelaşi timp, calificativul primit de România este de aproximativ 0,5. Studiul “Finance for All” se bazează pe datele pentru anul 2006.

Raportul subliniază importanţa adoptării, de către statele emergente, a prevederilor Basel II, astfel estimîndu-se o dezvoltare considerabilă a sistemului informaţiilor despre finanţare. “Cu cît analizele statistice referitoare la gradul de risc al creditelor devin mai sofisticate, cu atît debitorii mici au beneficii mai importante, datorită accesului mai ieftin la împrumuturi bancare”, considera experţii Băncii Mondiale. Studiul mai arată că intrarea unor mari jucători internaţionali pe pieţele financiar-bancare emergente nu aduce neapărat, pe termen scurt, un acces mai uşor la informaţiile despre finanţare. “Multe dintre băncile străine sînt grupuri relativ mari, care ar putea întîmpina dificultăţi în înţelegerea unor aspecte ale culturii locale a afacerilor. Băncile mari au un avantaj în privinţa tranzacţiilor de importanţă majoră, însă băncile mici, locale, sînt avantajate în privinţa împrumuturilor acordate firmelor mici şi mijlocii”, se arată tot în acest raport.

16–31 octombrie 2007 1–16 decembrie 2007