Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Preţurile

• Preţurile la benzină şi motorină ar putea creşte din nou. Importatorii de produse petroliere din Republica Moldova ar putea să opereze cît de curînd o nouă majorare a preţurilor la benzină şi motorină cu 10–15% în cazul în care la bursele internaţionale va continua scumpirea carburanţilor.

  Preţurile de import au crescut de la 502 la 545 USD pentru o tonă de benzină şi de la 516 la 563 USD per/ tonă la motorină. În ultimele zile preţul ţiţeiului la bursele internaţionale a început să crească galopant, în particular după ce Banca Investiţională Goldman Sachs a publicat prognoze conform cărora preţurile la ţiţei ar putea depăşi în viitorul apropiat nivelul de 100 USD.

  Pe de altă parte, mai mulţi analişti au estimat că prognoza lansată de Goldman Sachs este supraevaluată. La bursa NYMEX din New York a fost stabilit un nou record de preţ — 57,28 USD/ baril, iar la bursa internaţională de petrol IPE din Londra preţul “aurului negru” a constituit — 56,7 USD/ baril.

  La 21 martie 2005 importatorii de produse petroliere au majorat cu cca 7% preţurile la benzină şi cu 14% — la motorină ca urmare a scumpirii ţiţeiului la bursele internaţionale. Anul trecut scumpirea petrolului pe plan mondial a determinat o creştere a carburanţilor în Republica Moldova de peste 30%.

• Andrei Kokoşin, preşedintele Comitetului pentru CSI al Dumei de Stat a Rusiei, a spus într-o declaraţie pentru presa de la Moscova că tariful pentru gazele naturale livrate Republicii Moldova ar putea fi majorat cu 25–30%.

  Potrivit unor estimări tariful la gaz poate creşte cu 25–30%, ba chiar şi mai mult în cazul în care preţurile mondiale la resursele energetice se vor menţine la un nivel înalt. El a afirmat că “relaţiile economice dintre Moldova şi Rusia nu pot să nu fie influenţate de politica Chişinăului în Transnistria”. Ba mai mult, acesta susţine că anunţul Gazprom-ului despre eventualele majorări vine în concordanţă cu recenta declaraţie a Guvernului rus despre faptul că relaţiile economice dintre Rusia şi Moldova vor depinde de politica promovată de Chişinău.

  Pe de altă parte, Ghenadi Abaşkin, peşedintele Moldova-Gaz, a estimat că în prezent nu sînt motive economice pentru a majora tarifele la gazele naturale. “Republica Moldova nu este un subiect al pieţei energetice europene şi, respectiv, faţă de aceasta nu pot fi aplicate tarife europene”, a spus Abaşkin, precizînd că Moldova achită integral consumul curent de gaze naturale.

  În prezent, Republica Moldova importă gaze naturale de la concernul rus Gazprom la un preţ de 80 USD pentru 1000 m3, precum şi de la compania fiică a concernului rus, Gazexport, ce stabileşte trimestrial tariful la gaze. Astfel, în primul trimestru Gazexport a livrat gaze la un preţ de 69 USD pentru 1000 m3, însă de la 1 aprilie 2005 tariful a crescut pînă la 71 USD. Moldova-Gaz a încheiat contracte de achiziţie în 2005 a 3150 miliarde m3 de gaze de la companiile ruse Gazexport şi Gazprom.

Bănci şi asigurări

• Banca Naţională a Moldovei a aprobat noi reglementări în activitatea cu cardurile bancare pentru ajustarea bazei normative a băncilor comerciale şi a clienţilor acestora în cadrul sistemelor de plăţi cu carduri bancare la practicile şi normele Uniunii Europene. Băncilor comerciale le-a fost stabilit un termen de pînă la 30 iunie 2005 pentru a se conforma noilor prevederi din regulament şi ajustării programelor software utilizate pentru întocmirea Raportului statistic privind activitatea în sistemele de plăţi cu carduri.

  Valoarea operaţiunilor efectuate în Republica Moldova cu carduri bancare emise de băncile moldoveneşti a constituit în anul 2004 cca 2 874,64 milioane lei (231,82 milioane USD). Cea mai mare parte din operaţiuni au fost retrageri de numerar — 2 857,35 milioane lei, restul operaţiunilor constituind plăţile fără numerar.

  La finele anului 2004 numărul cardurilor emise de băncile comerciale din Republica Moldova şi aflate în circulaţie era de 340 275 carduri, dintre care 327 917 ale sistemelor internaţionale de plăţi (VISA, EuroPay, MasterCard etc.). Pe parcursul anului 2004 au fost emise 134 998 carduri, inclusiv locale — 3 315 şi internaţionale — 131683. Actualmente în Moldova există 12 bănci comerciale care emit carduri, inclusiv 11 carduri ale sistemului MasterCard International, 6 în sistemul VISA International, două în sistemul local MoldCardSystem şi una în sistemul Unicard.

• Companiile de asigurări din Republica Moldova au încasat în anul 2004 prime de asigurare în sumă de 378,9 milioane lei (peste 30 milioane USD), în creştere cu peste 89 milioane lei, faţă de anul 2003, şi au achitat despăgubiri în sumă de 101,5 milioane lei (peste 8 milioane USD), în creştere cu 26 milioane lei faţă de anul precedent.

  Conform datelor preliminare ale Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii (ISSAFNP), cele mai consistente despăgubiri au fost achitate de următoarele companii de asigurări: QBE Asito SA (43,18 milioane lei), Afes-M (8,93 milioane lei), Moldova-Astrovaz SRL (7,52 milioane lei), Moldcargo SRL (7,37 milioane lei), Carat (6,17 milioane lei), Artas (4,11 milioane lei), Donaris-Group SA (4,03 milioane lei) şi Moldasig (3,72 milioane lei).

  Cele mai mari încasări (123,7 milioane lei) au fost acumulate pe seama asigurărilor de răspundere civilă a deţinătorilor de transport auto şi în baza poliţelor “Cartea Verde”. Alte 112,8 milioane lei au fost încasate din contul asigurărilor facultative de bunuri, ponderea majoră (102,4 milioane lei) revenind asigurării bunurilor întreprinderilor.

  Capitalul statutar total al societăţilor de asigurare s-a majorat în anul 2004 cu 50,8 milioane lei, pînă la 168,5 milioane lei, iar rezervele şi fondurile de asigurare au crescut cu 20 milioane lei şi au constituit 146,6 milioane lei. Pe piaţa serviciilor de asigurare din Moldova activează 45 de companii, dintre care doar 33 dispun de un capital social de 2 milioane lei prevăzut de legislaţie.

Comerţul

• Rada Supremă de la Kiev (Parlamentul ucrainean) va ratifica noul Acord de liber schimb cu Republica Moldova semnat la 13 noiembrie 2003 la Chişinău şi ratificat de Parlamentul moldovean la 12 februarie 2004. În opinia mai multor membri a executivului ucrainean, noul acord va permite să fie construită o zonă de comerţ liber între Ucraina şi Moldova în corespundere cu cerinţele şi normativele în vigoare în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

  Acordul prevede crearea unui regim de comerţ liber, fără excepţii şi fără restricţii atît la import, cît şi la export şi este construit pe practicile şi exigenţele OMC. Potrivit documentului, părţile pot aplica, în conformitate cu regulile OMC, măsuri de protecţie a pieţei interne, compensatorii, antidumping şi de salvgardare. Acordul urmează să intre în vigoare o dată cu aderarea Ucrainei la Organizaţia Mondială a Comerţului.

  Primul acord de comerţ liber între Moldova şi Ucraina a fost semnat la 29 august 1995. Potrivit statisticilor oficiale, Ucraina ocupă poziţia a doua printre cei mai mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova. În anul 2004 schimburile comerciale între cele două ţări a atins un nivel de peste 500 milioane USD. Pe de altă parte, Moldova are cel mai mare deficit comercial cu Ucraina dintre cele peste 80 de ţări cu care întreţine relaţii comerciale. În 2004 deficitul comercial al Moldovei cu Ucraina a înregistrat o valoare de 371,7 milioane USD. S-au exportat în Ucraina mărfuri şi servicii în valoare de 64,7 milioane USD, în timp ce importurile s-au ridicat la 436,4 milioane USD.

• Membrii Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli Uniagroprotect au comercializat în 2004 produse agricole în valoare de cca 2000 milioane lei (160 milioane USD), cu 700 milioane lei mai mult faţă de anul 2003.

  Pe parcursul anului 2004 fermierii au contractat credite şi au beneficiat de finanţări nerambursabile în sumă de 120 milioane lei, faţă de 84 milioane lei în anul precedent. În acelaşi timp, cele 17 întreprinderi agricole afiliate asociaţiilor au realizat vînzări în sumă de 42,2 milioane lei şi au făcut investiţii în mărime de 640 milioane lei.

  Uniunea Asociaţiilor Producătorilor Agricoli a fost fondată în 2001 ca organizaţie neguvernamentală şi nonprofit cu scopul de a acorda asistenţă producătorilor agricoli privaţi. În prezent Uniunea este constituită din 15 asociaţii de producători agricoli care întrunesc 2240 de membri şi gestionează 50% din terenurile agricole din Republica Moldova.

Moldova şi lumea

• Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova o asistenţă nerambursabilă de 9,2 milioane Euro pentru asigurarea securităţii alimentare din cadrul Programului de securitate alimentară a acesteia.

  David Johnson, coordonator al Programului de securitate alimentară, a declarat că acest proiect este primul elaborat în baza Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (SCERS) şi Planului de acţiuni RM-UE. Asistenţa financiară va fi alocată pentru promovarea unor reforme concrete în trei direcţii importante: finanţele publice, protecţia socială şi sectorul agrar.

• Potrivit unor prognoze ale FMI privind dezvoltarea economiei globale, ţările din spaţiul CSI, inclusiv Republica Moldova, vor înregistra în anii 2005–2006 o creştere economică sub nivelul atins în ultimii doi ani. Excepţie va face doar Azerbaidjanul care, anticipează FMI, va avea o creştere de 21,6% (!) în 2005 şi 38,3% (!) în 2006.

  Prognozele de creştere pentru Republica Moldova sînt de 5% în 2005 şi 4% în anul 2006. Armenia va înregistra o creştere de respectiv 9,5% şi 14,2%, Tadjikistan — 8% şi 7%, Georgia — 6% şi 5%, Kazahstan — 8% şi 7,7%, Ucraina — 7% şi 4%, Federaţia Rusă — 6% şi 5,5%. Potrivit raportului FMI, situaţia din această regiune va fi una “relativ favorabilă”.

  Economist Intelligence Unit (EIU), o subdiviziune a grupului The Economist cu sediu la Londra, indică o creştere în Moldova de 5% în anul 2005 şi 2006 şi o rată a inflaţiei de 12,5% în acest an şi 10% în anul 2006.

  Experţii EIU constată că baza economică îngustă, deficitul comercial şi insuficienţa financiara prezintă un risc, dar acesta va fi parţial redus de creşterea semnificativă a transferurilor cetăţenilor moldovenei angajaţi peste hotare. Conform analizei Economist Intelligence Unit, achitarea datoriilor va continua să rămînă o problemă.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet