Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 1–15 septembrie 2007

Ce se întîmplă pe piaţa valutară sau unde “merge” leul?

De la începutul anului leul moldovenesc s-a apreciat faţă de dolar cu cca 10%, iar faţă de euro cu cca 4%. Aprecierea leului faţă de dolar a depăşit chiar limita maximă de acum 3 ani de zile. Bineînţeles că întărirea leului este influenţată atît de tendinţele globale sau regionale, dat fiind faptul că economia ţării este conectată cu pieţele regionale în ceea ce priveşte exportul de mărfuri şi produse, precum şi de tranzacţiile financiare, cît şi de conjunctura pieţei valutare locale. Aprecieri similare au putut fi observate şi în ţările din regiune cu care Moldova întreţine relaţii comerciale.

Pe plan intern aprecierea a fost avansată de creşterea remitenţelor valutare, situaţie care la rîndul ei a făcut ca Banca Naţională să intervină mult mai frecvent pe piaţa locală achiziţionînd sume substanţiale de valută străină. Situaţie care poate fi explicată şi justificată în mare parte prin creşterea rezervelor valutare ale băncii centrale, rezerve care au depăşit valoarea de 1 miliard USD. Mai mult ca atît, efectele aprecierii leului s-au transpus printr-o ieftinire a creditelor dinspre sistemul bancar.

Totuşi, în această conjunctură atît Guvernul, cît şi BNM ar trebui să fie mai atenţi atunci cînd s-ar susţine într-un fel sau altul aprecierea leului, chiar dacă aceasta ajută într-un fel sau altul la stoparea inflaţiei. Sau chiar dacă un leu mai tare este în avantajul statului cel care în ultimă instanţă cumpără agenţi energetici cum ar fi gazele naturale spre exemplu, deoarece un leu mai puternic îi oferă posibilitatea să cumpere gazele cu sume mai mici atunci cînd se face conversia la raportul de schimb. Spunînd asta ne gîndim mai întîi de toate la exportatori, deoarece un leu puternic este în dezavantajul acestora care şi aşa se află într-o situaţie dificilă, producţia exportată este mai ieftină respectiv, aceştia încasează mai puţini bani.

Cert este că o apreciere a leului în medie cu 10–12% pe an nu e sustenabilă în condiţiile în care deficitul comercial a ajuns la 1,2 miliarde USD pentru prima jumătate, în creştere cu peste 40% faţă de anul trecut, iar creşterea economică a Moldovei este de cca 8% (stimulată în mare parte de consum), comparativ cu alte state care indică o creştere de numai 2–3%. Aceasta ne demonstrează că ceva nu merge la mijloc, iar cifrele se contrapun. Se poate face chiar o corelaţie între deficitul comercial şi cursul de schimb valutar, în condiţiile în care au crescut foarte mult importurile. Pînă la urmă aprecierea puternică a leului este lipsită de un careva fundament economic, iar acest deficit este unul cronic, din moment ce se adînceşte de cca şase ani.

Nu excludem în viitorul apropiat o ranversare a trendului, adică o depreciere uşoară care ar putea fi generată şi de o potenţială accentuare a presiunilor inflaţioniste (mai ales că în cele opt luni ale anului inflaţia a înregistrat nivelul de 7,3%) care este actualmente principala ţintă a Băncii Naţionale. Aceste presiuni pot veni şi dinspre avansul puternic al salariilor, îndemnizaţiilor, dar şi de avalanşa remitenţelor de peste hotare. Probabil că Guvernul şi BNM în timpul apropiat va revizui, în creştere, prognoza de inflaţie pentru 2007 de 10%. Dacă Banca Naţională nu va interveni pe piaţa valutară prin achiziţionări masive de valută urmărind atingerea ţintei de inflaţie, moneda naţională s-ar putea deprecia pînă la 12,5 lei/dolar la sfîrşitul anului.

1–31 august 2007 1–15 octombrie 2007