Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 2–31 mai 2009

Inflaţia şi preţurile

Inflaţia pare să nu dea mare bătaie de cap…

În aprilie inflaţia în Moldova a constituit 0,3%, iar de la începutul anului 2009 a fost înregistrată o deflaţie de 1,7%. În special, creşterea preţurilor a fost înregistrată la produsele alimentare şi nealimentare — cu cîte 0,3% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei — cu 0,1%.

Deflaţia arată, de fapt, intenţia unor agenţi economici (care au înregistrat scăderea preţurilor) de a menţine sau, cel puţin, a încetini scăderea, uneori vertiginoasă într-o perioadă scurtă de timp, a vînzărilor în condiţii de criză. Scăderea consumului, generată de micşorarea veniturilor populaţiei (scăderea remitenţelor, reducerea salariilor şi altor venituri, inclusiv din investiţii, concediile forţate sau chiar concedierea angajaţilor) şi ale întreprinderilor, utilizarea economiilor, precum şi reducerea capacităţii populaţiei şi a întreprinderilor de a obţine împrumuturi, uneori generează, alteori stimulează deflaţia.

Indiscutabil, deflaţia este benefică tuturor consumatorilor din Republica Moldova, în special celor cu venituri reduse. De asemenea, beneficiază şi statul în calitate de consumator atunci când face achiziţii publice de produse alimentare şi nealimentare pentru casele de copii, grădiniţe, aziluri de bătrâni, armată ş.a. Continuarea scăderii preţurilor îi va face pe consumatori şi mai mulţumiţi. Însă satisfacţia preţurilor în scădere rămîne a fi doar pe termen scurt, pe cînd pe termen lung aceasta se poate transforma în nemulţumire, pentru că în condiţiile deflaţiei prelungite, întreprinderile îşi reduc/stopează producţia sau chiar devin insolvabile şi/sau se lichidează.

Acest fapt, amplificat de scăderea veniturilor populaţiei în Moldova, conduce la diminuarea veniturilor la bugetul public naţional (de stat, asigurărilor sociale şi medicale) şi veniturilor salariale ale populaţiei. Mai mult, cca 70% din veniturile bugetului de stat pentru anii cel puţin 2007–2008 au reprezentat taxele vamale. Importurile au scăzut în T1’09 cu cca 33%, la fel şi taxele vamale. În consecinţă, au de suferit toţi: angajaţii din sectorul privat şi cel public, pensionarii, invalizii, studenţii şi chiar întreprinderile, care furnizează statului bunuri/lucrări/servicii. Scad sau chiar încetează investiţiile publice în drumuri, reparaţii curente şi capitale, construcţii, echipamente etc.

Sistemul bancar

Depozitele în lei sunt în scădere continuă…

La începutul lunii aprilie 2009 soldul depozitelor în sistemul bancar a însumat cca 22,5 miliarde lei, micşorîndu-se cu peste 833 milioane lei (3,6%) faţă de luna precedentă pe seama diminuării soldului depozitelor în monedă naţională cu peste 1,56 miliarde (cca 12%), în timp ce soldul depozitelor în valută străină a crescut cu peste 728 milioane lei (7%). Soldul depozitelor la vedere a constituit 5,74 miliarde lei, micşorîndu-se cu peste 246 milioane lei faţă de luna februarie 2009. Ponderea acestora s-a diminuat cu 0,2 p.p., cifrîndu-se la 25,5% în soldul total al depozitelor. Concomitent, soldul depozitelor la termen a scăzut cu cca 586 milioane lei (3,5%) şi a însumat cca 16,758 miliarde lei.

Soldul depozitelor la termen în lei a constituit peste 8,19miliarde lei la sfîrşitul lunii martie 2009, diminuîndu-se cu peste 1,19 miliarde lei (cca 13%) faţă de luna precedentă ca rezultat al scăderii soldurilor depunerilor în lei ale persoanelor fizice şi ale agenţilor economici cu cca 1,03 miliarde lei (peste 13%) şi cu peste 163 milioane lei (cca 11%), respectiv.

Soldul depozitelor la termen în valută străină s-a majorat cu 605 milioane lei (7,6%), constituind 8, 565 miliarde lei. Volumul depozitelor la termen în lei atrase în luna martie 2009 a constituit peste 1,257 miliarde lei, fiind cu peste 103 milioane lei inferior celui din luna februarie 2009. Această scădere a fost determinată de micşorarea volumului depozitelor atrase de la persoanele fizice cu peste 68 milioane lei (6,5%), precum şi a volumului depozitelor atrase de la persoanele juridice — cu cca 35 milioane lei (11,6%). Respectiv, ponderea depunerilor atrase la termen în monedă naţională ale persoanelor fizice s-a majorat de la 78% în luna februarie 2009 pînă la cca 79% din volumul total al depozitelor la termen în moneda naţională atrase pe parcursul lunii martie.

Rata medie a dobînzii la depozitele la termen în lei s-a micşorat pe parcursul lunii martie 2009 cu 0,48 p.p., constituind 19,36% anual (14,31% pentru persoane juridice şi 20,71% pentru persoane fizice, în comparaţie cu 14,4% şi 21,38%, respectiv, în luna februarie 2009).Potrivit BNM, în perioada gestionară volumul atras al depozitelor la termen în valută străină a constituit 2127,6 milioane lei (echivalentul a 196,7 milioane USD), majorîndu-se cu 585,6 mil. lei (38%) din contul creşterii depunerilor persoanelor fizice cu 388,3 milioane lei, sau cu 27,2%, precum şi a depozitelor persoanelor juridice — cu 197,3 mil. lei, sau de 2,7 ori. Rata medie a dobînzii la depozitele la termen în valută străină s-a situat la nivelul de 10,18% (6,78% pentru persoanele juridice şi 10,76% pentru persoanele fizice).

Comerţul extern

Răsturnări de poziţii…

În primul trimestru al anului 2009, exporturile de mărfuri moldoveneşti în UE au constituit 154,2 milioane USD în valoare nominală, micşorîndu-se cu peste 14% faţă de ianuarie-martie 2008
Potrivit BNS, exporturile în UE au constituit peste 55% în total exporturi în ianuarie-martie 2009. Totodată, importurile din UE au constituit 301,6 mil. dolari SUA, cu 34,8% mai puţin decît în ianuarie-martie 2008, deţinînd o pondere de 38,6% în total importuri (44,2% în ianuarie-martie 2008). Deficitul balanţei comerciale cu UE s-a majorat în 2009 cu 28,3% şi a constituit 147,4 mil. USD (în ianuarie-martie 2008 — 282,9 mil. USD).

Printre principalii parteneri ai Moldovei la export în UE sînt: România (57,3 mil. USD cu o cotă de 20,5% din total export), Italia (29,3 mil. USD sau 11,4% din total export), Germania (16,2 mil. USD sau 10,5% din total export), Marea Britanie (11,9 mil. USD cu cota de 4,3% din total export), Polonia (9 mil. USD sau 3,2% din total export). La importul din UE, principalii parteneri ai Moldovei sînt: România (54,1 mil. USD sau 6,9% din total import), Germania (50 mil. USD sau 6,4% din total import), Franţa (42,4 mil. USD sau 5,4% din total import), Italia (39,8 mil. USD sau 5,1% din total import), Polonia (15,8 mil. USD sau 2% din total import), Austria (14,2 mil. USD sau 1,8% din total import).

Totodată, avem o situaţie destul de interesantă, diminuarea comerţului extern s-a produs în condiţiile unor răsturnări de clasament atît la exporturi, cît şi la importuri. Cea mai drastică scădere a fost a exporturilor în Ucraina (-59%) cauzată de deprecierea vertiginoasă a hrivnei ucrainene. Astfel, dacă în ianuarie-martie 2008 exporturile în Ucraina au avut o pondere de 10% din total exporturi, în perioada similară din anul curent — doar 5,1%. Au fost înregistrate creşteri spectaculoase (dar mici în termeni absoluţi) în ţări precum Africa de Sud (de 91.1 ori), Elveţia (de 5.5 ori), Ungaria (de 2,5 ori) şi Irak (de 2,4 ori).

Cît priveşte importurile, aici surpriza este şi mai mare. Chiar dacă nu este decît o formalitate, Federaţia Rusă şi-a pierdut statutul de partener comercial Nr.1 la importuri deplasîndu-se pe locul 6. În schimb, partenerul Nr.1 a devenit Kazahstan. Situaţia a fost surprinsă de unele publicaţii din tară şi mai mulţi economişti care monitorizează comerţul extern, care ne mai informează că “Gazprom are fondată o întreprindere mixtă cu compania Kaztransgaz din Kazahstan, prin intermediul căreia cumpără gazele naturale pe care ulterior le reexportă”. Asta arată ponderea foarte mare a gazului în importurile din această ţară (undeva peste 20%). Respectiv, chiar şi teoretic, dacă s-ar importa gaz din Turkmenistan, prin Gazprom, după aceeaşi schemă, atunci Turkmenistanul ar fi partenerul comercial principal…

Remitenţe

…ca de altfel şi remitenţele

Volumul transferurilor băneşti în Moldova de la persoanele fizice care muncesc peste hotare prin intermediul băncilor comerciale în primul trimestru 2009 a constituit ceva mai mult de 227 milioane USD, micşorîndu-se faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 cu cca 93,6 milioane USD (peste 29%). În acelaşi timp, cca 181,5 milioane USD sau 80% din volumul total al transferurilor în trimestrul I al anului 2009 au fost efectuate prin intermediul sistemelor de transfer bănesc rapid. În T1’2008 acest indice a constituit cca 261,6 milioane USD (cca 82%). În 2008 volumul transferurilor băneşti în Moldova de la persoanele fizice care muncesc peste hotare prin intermediul băncilor comerciale a constituit 1,66 miliarde USD, majorîndu-se faţă de anul 2007 cu peste 36%.

Macroeconomie

Majoritatea indicatorilor sînt în declin…

Potrivit raportului BNS pentru T1’2008 majoritatea indicatorii economici sînt în declin. Producţia sectorului industrial a scăzut cu peste 24%, exporturile şi importurile pentru aceeaşi perioadă au furnizat statisticii scăderi de peste 18 şi 25%, respectiv; din care cauză s-a diminuat şi volumul taxelor şi impozitelor percepute din acestea în bugetul de stat, fapt care a dus la diminuarea drastica a veniturilor şi punerea în pericol a mai multor proiecte de anvergură naţională. În plus, practic toate tipurile de transport au înregistrat scăderi de peste 50%. Sectorul comerţului cu amănuntul şi cel al serviciilor resimt diminuări ale tranzacţiilor şi operaţiunilor faţă de acum trei luni sau jumătate de an în urmă. Investiţiile capitale au scăzut cu peste 40%, o situaţie chiar fără precedent dacă se compară cu anii trecuţi.

Excepţie face doar sectorul agricol care a înregistrat creştere de 3,7% în Tr.1’2009, sector care probabil va fi singurul ce ar putea avea creştere în acest an, însă care va fi determinat nu de politica agricola, ci mai mult de clima favorabilă. Şi indicatorul privind remunerarea salariaţilor care arată ca salariul mediu lunar din economie a crescut cu ceva mai mult de 12% faţă de decembrie 2008, iar cel real cu cca 9%. Pe de altă parte, numărul şomerilor în expresie procentuală a crescut cu peste 60% faţă de decembrie trecut sau cu peste 16 mii persoane mai mult în valoare nominală.

Piaţa muncii

Şomajul este în plină creştere…

Asta ne vorbeşte odată în plus că şomajul este în plină ascensiune. Multe întreprinderi trimit în concediu forţat personalul sau în majoritatea cazurilor îl disponibilizează. Explicaţia pare a fi simplă, o bună parte din întreprinderi nu au vînzări — nu-şi pot realiza producţia, nu au venituri, respectiv nu au cum sa satisfacă cerinţele salariale negăsind o altă ieşire decît să-şi concedieze o parte din angajaţi. De fapt chiar autorităţile atunci cînd au spus de reducerea cheltuielilor bugetare, au vorbit şi de reduceri de personal acolo unde va fi cazul. Există riscul să ne pomenim într-o situaţie similară celeia de la sf. anilor 90 cînd rata şomajului era de peste 11%, iar restanţele la salarii şi pensii erau de sute de milioane în termeni nominali şi de luni de zile în timp.

A scăzut semnificativ numărul populaţiei ocupate în agricultură (cca 23% din total angajaţi, în timp ce la începutul lui 2008 aceştia constituiau cca 28%) o diminuare de peste 88 mii persoane. explicaţia ar avea doua motive: 1. emigrarea populaţiei peste hotare (în particular a celei rurale); 2. căutarea unui loc de muncă la oraş. În plus, a scăzut numărul angajaţilor din sectorul industrial şi cel al construcţiilor, în medie cu cca 5% ca pondere din total (efectele crizei). Potrivit unor recente sondajeEN în ultimele 6 luni peste 80% din familii au fost afectate de şomaj, deci cel puţin un membru de familie a fost concediat sau a fost trimis în concediu forţat. Respectiv, peste 25% din cei care şi-au piedut locul de muncă intenţionează să emigreze în afara ţării.

16 aprilie – 1 mai 2009 1–15 iunie 2009