Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Situaţia socioeconomică în perioada 16–31 mai 2011
|
|
e-journal #169 |
Sectorul bancar
Creditele neperformante ale băncilor sînt în continuă scădere…
Potrivit datelor BNM, ponderea creditelor nefavorabile în total credite pe sistemul bancar al Moldovei a constituit 10,55%, nivel care este cu cca 7% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dacă e să luăm în calcul că în anul 2009 volumul creditelor neperformante s-a dublat, atingând nivelul de 16,4% pe sistem, şi a continuat să crească pînă la 17,4% în prima jumătate a anului 2010. Ulterior, în al doilea semestru, volumul acestor credite s-a redus continuu, ajungând la 13,33% către sfîrşitul anului 2010. Reprezentanţii bancari au catalogat stabilizarea nivelului portofoliului de credite neperformante drept cea mai importantă realizare pe sistem din anul 2010. Totuşi aceştia sînt de părere că va fi nevoie de cîţiva ani pentru ca portofoliul de credite neperformante să atingă nivelul înregistrat înainte de criza economică. Potrivit experţilor de la Asociaţia Băncilor din Moldova, ponderea creditelor nefavorabile în total credite constituie maxim 5,5% în ţările europene. O sursă importantă de credite nefavorabile sînt cele de consum şi de ipotecă. La situaţia din 1 mai 2011, ponderea creditelor de consum în total credite a constituit ceva mai mult de 8%, iar cea a creditelor pentru imobil, construcţie şi dezvoltare — 11,8%.
Finanţe publice
Revoluţie în politica fiscală pentru 2012…
Obiectivele preliminare ale politicii fiscale din CCTM (Cadrul de cheltuieli pe termen mediu) pe 2012–2014 realizat de Ministerul Finanţelor, arată că din anul 2012 se prevede reintroducerea impozitului pe venitul agenţilor economici în mărime de 12%. Totodată, vor fi anulate toate facilităţile fiscale generale şi individuale, inclusiv şi cota zero pentru venitul reinvestit. Mai mult, pentru 2012 Ministerul Finanţelor îşi propune introducerea impozitului pe venitul din activitatea bancară în mărime de 18%. De asemenea, printre obiectivele enunţate este şi modificarea şi unificarea regimului de impozitare al veniturilor obţinute din activităţile profesionale ca notari, avocaţi, executori judecătoreşti, medierea. Persoanele care practică astfel de activităţi de întreprinzători ca transporturi cu taxiuri, spălătorii, baruri, frizerii, comercializarea florilor, aparate vending, de asemenea vor plăti impozit pe venit, doar că acesta va constitui un tip de impozit simplificat. Impozitul reţinut la sursă din venitul sub formă de dividende ar urma să scadă de la 15% la 6% şi se va introduce mecanismul de reţinere finală al acestui impozit. Din 2012, se prevede diminuarea mărimii cotei impozitului reţinut la sursă din venitul nerezidenţilor, de la 15% la 12%, în aceeaşi mărime ca şi impozitul pe venitul agenţilor economici, cu excepţia venitului sub formă de dividende (6%).
Construcţia de locuinţe şi piaţa ipotecară
Locuinţe sînt multe, dar scumpe…
Statistica oficială arată că în T1’2011 din contul tuturor surselor de finanţare dezvoltatorii în construcţii au dat în folosinţă 627 apartamente cu suprafaţa totală de 76,3 mii m2, ceea ce a constituit cca 159% faţă de perioada similară a anului 2010. Construcţia de locuinţe a fost realizată de agenţii economici din sectorul privat al economiei naţionale, constituind 100% din volumul total al caselor de locuit date în folosinţă. Din contul mijloacelor proprii ale populaţiei în ianuarie-martie 2011 au fost date în exploatare 361 case de locuit individuale cu suprafaţa totală de 57,3 mii m2, constituind ceva mai mult de 75% din volumul total al locuinţelor date în folosinţă în total pe ţară, fiind în creştere cu 73% faţă de ianuarie-martie 2010. Distribuţia pe medii de rezidenţă arată că din volumul total al locuinţelor în mediul urban au fost date în folosinţă 498 apartamente cu suprafaţa totală de 56,4 mii m2 sau cca 74% din totalul locuinţelor şi 150,8% faţă de nivelul înregistrat în ianuarie-martie 2010. Comparativ cu ianuarie-martie 2010 cota-parte a locuinţelor date în folosinţă în mediul urban s-a micşorat cu aproape 4 p.p.
Volumul locuinţelor date în folosinţă în ianuarie-martie 2011 pe regiuni de dezvoltare
| Darea în folosinţă | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| a apartamentelor, unităţi | suprafaţa totală | |||||
| mii m2 | în % faţă de: | ianuarie-martie 2010 în % faţă de: | ||||
| ianuarie-martie 2010 | total | ianuarie-martie 2009 | total | |||
| Total | 627 | 76,3 | 158,6 | 100,0 | 62,5 | 100,0 |
| din care: | ||||||
| mun. Chişinău | 452 | 56,7 | 179,4 | 74,3 | 68,7 | 65,7 |
| Nord | 67 | 7,3 | 76,0 | 9,5 | 56,5 | 20,0 |
| Centru | 74 | 8,2 | de 2,8 ori | 10,7 | 34,2 | 6,0 |
| Sud | 24 | 3,1 | 182,4 | 4,1 | 59,7 | 3,5 |
| U.T.A. Găgăuzia | 10 | 1,1 | 47,8 | 1,4 | 88,9 | 4,8 |
Sursa: www.statistica.md
Distribuţia în profil regional arată că cel mai mare volum al construcţiilor de locuinţe s-a înregistrat în municipiul Chişinău, unde au fost date în folosinţă 452 apartamente cu suprafaţa totală de 56,7 mii m2 (peste 74% din volumul total al locuinţelor date în folosinţă în total pe ţară), fiind în creştere cu peste 79% faţă de perioada respectivă a anului precedent.
Republica Moldova este una din cele mai scumpe ţări la creditele ipotecare…
Totodată, potrivit unui clasament realizat de Agenţia Imobiliară Penny Lane Realty din Federaţia Rusă, Republica Moldova este în lista ţărilor cu cele mai scumpe credite ipotecare, plasîndu-se pe locul 50 din 60 de ţări. Rata medie la creditele ipotecare din Republica Moldova este de 13,2%, plata lunară — 1184 de euro, cea suplimentară conform ratei dobînzii este de 161 936 de euro, iar costul total al creditului — 284 186 de euro (232%). Cele mai ieftine credite ipotecare, potrivit clasamentului, sînt contractate în Danemarca unde rata medie e de 1,36%, plata lunară de 566 de euro, supraplata se ridică la 16 684 euro, iar costul creditului e de 138 935 de euro (114%). În Elveţia se acordă credite la o rată medie de 2,23%, plata lunară este de 596 de euro, supraplata de 20 733 de euro, costul creditului fiind de 142 983 de euro (117%). Poziţia a treia i-a revenit Spaniei unde rata medie la creditele ipotecare e de 2,44%, plata lunară de 628 de euro, cea suplimentară de 28 584 de euro, iar costul creditului — 150 834 de euro (123%). Cele mai scumpe credite ipotecare sunt în Turkmenia, Argentina şi Azerbaidjan, cu rate ale dobînzii între 16–18%, plata lunară între 1373–1429 de euro, supraplata depăşeşte 200 000 de euro, iar costul creditului ajunge la 281%. La realizarea clasamentului Penny Lane Realty s-a luat în calcul rata medie la creditele ipotecare, taxele şi comisioanele pentru deservirea creditului.
Piaţa muncii
În pofida revigorării unor indicatori, rata şomajului este în creştere…
Aceeaşi statistică oficială indică că în T1’2011 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1137,7 mii persoane, fiind în creştere cu 1,2% (13 mii) faţă de T1’2010. Structura populaţiei active s-a modificat după cum urmează: ponderea populaţiei ocupate s-a micşorat de la 90,9% la 90,6%, iar ponderea şomerilor a crescut de la 9,1% la 9,4%. Disparităţi importante pe sexe şi medii în cadrul persoanelor economic active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (51%) a depăşit puţin ponderea femeilor (49%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mică faţă de cea a populaţiei active din mediul urban (48,4% şi respectiv 51,6%).
Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste) a constituit 38,2%, fiind în creştere faţă de valoarea faţă de trimestrul respectiv al anului precedent (37,9%). Acest indicator a atins valori mai înalte în rîndul populaţiei masculine — 41,3%, în comparaţie cu rata pentru femei — 35,5%. Ratele de activitate pe medii au înregistrat următoarele valori: 46,6% în mediul urban şi 32,1% în mediul rural. În categoria de vârstă 15–29 ani acest indicator a avut valoarea 28,5%, iar în categoria 15–64 ani (vârstă de muncă în ţările Uniunii Europene conform metodologiei Eurostat) — 42,7%, crescând cu 0,2 p.p.
Rata de activitate a populaţiei în vîrstă de muncă (16–56 ani pentru femei şi 16–61ani pentru bărbaţi) a fost de 45,3%. Populaţia ocupată a constituit 1030,5 mii persoane, crescînd cu 0,8% faţă de trimestrul I 2010. Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vârstă) a fost de 34,6%, înregistrând o creştere de 0,2 p.p. în comparaţie cu tr. I 2010. La bărbaţi ea a fost mai înaltă (36,4%) în comparaţie cu femeile — 33,0%. În distribuţia pe medii de reşedinţă rata de ocupare a avut valoarea 41,9% în mediul urban şi 29,3% în mediul rural.
Rata de ocupare a populaţiei în vîrstă de muncă (16–56/61 ani) a fost de 40,8%, a populaţiei în de vârstă de 15–64 ani — 38,6% şi în categoria de vârstă 15–29 ani acest indicator a avut valoarea 23,8%. În distribuţia după activităţile din economia naţională se constată că în sectorul agricol au activat 211,2 mii persoane (20,5% din totalul persoanelor ocupate). Faţă de trimestrul I 2010 numărul populaţiei ocupate în agricultură a scăzut cu 12,4 mii, sau cu 5,6%. În activităţile non-agricole numărul persoanelor ocupate a fost de 819,4 mii, în creştere cu 20,3 mii sau cu 2,5% faţă de tr.I 2010. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,3% (14,2% în 2010) şi în construcţii, respectiv, 4,2% (5,0% în 2010). Numărul persoanelor ocupate în industrie a crescut cu 1%, iar în construcţii a scăzut cu 14,1% faţă de nivelul anului precedent. În sectorul servicii au activat 61% din totalul persoanelor ocupate, această pondere crescînd cu 2,1 p.p. faţă de tr.I 2010, în timp ce numărul absolut al persoanelor ocupate în sectorul serviciilor a crescut cu 26 mii persoane. În sectorul informal au lucrat 10,3% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 24,4% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariaţii au alcătuit 27,7%, totodată 8,8% din totalul salariaţilor aveau un loc de muncă informal.
Numărul persoanelor subocupate (adică acelor persoane care au avut un loc de muncă, însă orele efectiv lucrate în total în timpul perioadei de referinţă au fost sub 40 ore pe săptămână, totodată doreau şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost de 95,4 mii, ceea ce reprezintă 9,3% din totalul persoanelor ocupate (asta este şi rata şomajului). Numărul persoanelor din această categorie a crescut cu ca 10% în comparaţie cu trimestrul I 2010. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii — 64,3% din total numărul de şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban — 54,7%. Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 9,4%, fiind mai mare faţă de trimestrul I a. 2010 (9,1%). Rata şomajului la bărbaţi şi la femei a înregistrat următoarele valori: 11,9% şi 6,9%. Disparităţi semnificative s-au înregistrat între rata şomajului în mediul urban — 10%, faţă de mediul rural — 8,8%. În rîndurile tinerilor (15–24 ani) rata şomajului a constituit 19,2%. În categoria de vîrstă 15–29 ani acest indicator a avut valoarea 16,5%.
Arhiva
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |
