Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #77 |
Pe parcursul lunii iunie IPC (indicele preţurilor de consum sau rata inflaţiei) a crescut cu 0,2%, iar cumulativ pentru primul semestru al anului rata inflaţiei a înregistrat valoarea de 7,4%. Odată cu scumpirea preţului la gazele naturale pînă la 160$/1000m3, Moldova se poate confrunta cu unii factori de risc care frînează lupta împotriva inflaţiei — ajustări de preţuri administrate şi modificări ale politicii fiscale care vor avea loc în perioada următoare. Potrivit estimărilor noastre, mai pot interveni unele ajustări ale preţurilor reglementate, in special la energie electrică, termică şi gaze; asta în condiţiile în care a fost revizuit calendarul de majorare a preţurilor la aceste utilităţi de către autorităţile de reglementare. Efectele acestor scumpiri în lanţ se vor regăsi în cheltuielile cu întreţinerea locuinţei şi, implicit, în indicele preţului de consum (IPC).
In acest sens, pe motiv că Guvernul nu a reuşit să semneze un acord pe termen lung cu Gazpromul, nu se exclude scenariul că pînă în 2008, gazele naturale livrate Moldovei vor fi la preţuri europene. În ceea ce priveşte energia electrică, s-ar putea să aibă loc o liberalizare completă a acestei pieţe pînă la începutul anului 2008, concomitent cu liberalizarea parţială a preţului la energie termică şi renunţarea la tariful de referinţă de nivel naţional (cca 230 lei/1GK). Chiar dacă este prea devreme, nu e de mirare faptul că Guvernul a cerut Ministerului Finanţelor să prezinte pînă la sf. lunii august proiectul legii bugetului pentru 2007.
Am putea presupune că se vor mări accizele la principalele grupe de produse supuse acestui regim, măsură care va afecta inflaţia.. În sprijinul procesului de luptă contra inflaţiei ar putea veni politica bugetară adecvată, care prin ritmicitatea cu care ar efectua cheltuielile (îndreptate, în special, către obiective productive) ar putea conduce la deficite echilibrate şi contribui la creşterea productivităţii muncii şi, implicit, la creştere economică. Pe de altă parte, la încetinirea sau chiar stoparea inflaţiei ar mai putea contribui creşterea peste aşteptări atît a preţurilor internaţionale ale ţiţeiului şi gazelor naturale, cît şi a preţurilor unor produse alimentare.
În Moldova, alimentele, băuturile alcoolice şi nealcoolice au o pondere mare, reprezentînd peste 40% din coşul de consum, aproape dublu faţă de ponderea acestora în unele state care au aderat la UE, respectiv Cehia (20%), Slovacia (17%) şi Ungaria, cu 21%. În ceea ce priveşte întreţinerea locuinţei, proporţia preţurilor legate de aceasta în coşul de consum, deşi relativ mică comparativ cu celelalte ţări, este a doua ca valoare, după produsele alimentare. Pe de altă parte, după majorarea preţului la gaze, în cazul grupei întreţinerea locuinţei (apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili) sînt estimate valori considerabil mai mari. Aplicarea majorărilor de preţ începînd cu 1 iulie 2007 pentru unele produse cu preturi administrate, aşa cum este de aşteptat, pot conduce la creşterea mediilor lunare a ratei inflaţiei. Prognoza de 10% pentru 2006 este practic irealizabilă, bineînţeles în cazul în care nu vor ajustări substanţiale ale preţurilor administrate.
Potrivit datelor statistice în primul semestru al a.c. la bugetul de stat au fost acumulate venituri de bază în valoare totală de puţin peste 4 miliarde lei (cca 235 milioane euro) sau cu 17,5% mai mult comparativ cu perioada ianuarie-iunie 2005. În acelaşi timp, din contul bugetului de stat au fost efectuate cheltuieli de cca 3,73 miliarde lei sau cu 30,6% mai mult faţă de semestrul I al anului trecut. Datele arată clar că există un excedent bugetar de peste 200 milioane lei sau 0,5% din PIB.
Probabil că pare destul de greu de înţeles de ce? Din logica lucrurilor o critică incorectă ar putea spune că Moldova e oricum incapabilă să cheltuiască eficient nişte bani în plus, pentru că de fiecare dată pînă acum, sumele direcţionate pentru dezvoltare, infrastructură sau reforma sistemului de sănătate şi învăţămînt s-au topit în consum (creşteri de salarii, subvenţii, programe sociale, etc.). Mergînd pe această logică, ar însemna că Moldova ar fi condamnată aprioric la ineficienţă. În realitate, nu e vorba de nici o fatalitate, ci doar de o nevoie de prudenţă, din doua motive cel puţin.
Pe de o parte, structura economiei face ca un deficit bugetar mare să ameninţe mai tare balanţa de plaţi (care este si aşa mult deficitară) şi inflaţia. Pe de alta parte, inexistenţa unei strategii fiscale pe mai mulţi ani produce salturi curioase în execuţia bugetului şi incoerenţă în planificare: un excedent bugetar a fost înregistrat şi în 2005, ca şi acum, bugetul a avut excedent fiindcă n-au fost proiecte de investiţii suficiente ori capacitatea de a le realiza. Acelaşi lucru explică, în parte, şi incapacitatea de cheltuire eficientă de care era vorba mai sus: statistica financiară arată că pe primele cinci luni a.c., cheltuielile în investiţii de capital fix au crescut lent, chiar mult mai lent decît şi în scenariile pesimiste lansate la începutul anului 2006 — cu numai 9%, faţă de 27% în primul trimestru al anului precedent şi 15% în 2004.
Pe fondul creşterii tensiunilor geopolitice, precum programul nuclear iranian, testele de rachete nord-coreene sau, în ultima perioadă a conflictului dintre Israel şi Liban, la care se mai adaugă şi majorarea preţului mondial al ţiţeiului la cca 77 USD/baril, fondurile străine (speculative sau hedge funds) au început să se retragă din tarile emergente, provocînd deprecierea monedelor acestora. Nici leul moldovenesc nu a scăpat de aceste evoluţii, euro ajungînd de la o cotaţie de 16,36 lei, în mai, la 16,85 în iulie. C-am aceiaşi situaţie s-a observat şi în evoluţia dolarului american: de la cca 13 lei/1 USD în mai, pînă la 13,3 lei/1 USD în iulie. Pînă la sfîrşitul anului, estimăm un curs fluctuant al euro, cu minime de 16,5 lei şi un prag maxim de 16,8–17 lei/1 euro, iar cotaţia dolarului ar putea varia între 13,3–13,5 lei/1 USD.
Ce ar putea să se întîmple în perioada imediat următoare? Dacă tot se va menţine evoluţia negativă a pieţelor financiare internaţionale, care a condus la creşterea preţului unciei de aur la un maxim al ultimilor 26 de ani, de peste 740 dolari, am putea avea de a face cu o situaţie de criză, asemănătoare celei din toamna lui 1998. De data aceasta s-ar putea ca principalele “ţinte” să fie zonele economice emergente, care au profitat în ultimii ani de intrări masive de capitaluri speculative. Un bun exemplu este Turcia, care a fost nevoită pentru a proteja lira să ridice dobînda de referinţă pînă la 22%, în timp ce forintul maghiar, spre exemplu, a înregistrat cele mai scăzute cotaţii ale ultimilor ani.
Oficialii BNM au declarat recent că avem motive să stăm liniştiţi, fluctuaţiile cotaţiilor făcînd totuşi parte din regula jocului. Pentru BNM problema nu vine din partea fondurilor speculative (fonduri care de fapt la noi nu au dat năvală), iar o eventuală sterilizare fiind destul de uşor de realizat avînd în vedere rezerva de valută a BNM de cca 640 milioane USD. Problemele pot apărea datorită creşterii explozive a datoriei externe private care a depăşit-o pe cea publică. Totuşi în ceea ce priveşte raportul leu/dolar, se pare că situaţia geopolitică actuală îi prieşte monedei americane, aşa cum o arată şi evoluţia parităţii euro/dolar, ceea ce creează premisele revenirii sale spre pragul de 12,8 lei/1 USD, nivel care nu a mai fost atins de la sfîrşitul anului trecut.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |