Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Situaţia socioeconomică în perioada 4–29 iulie 2005
|
|
e-journal #55 |
Preţurile
Reducerile sezoniere…
Indicele preţului de consum (IPC) a scăzut cu 0,8% în iunie faţă de luna mai 2005, în mare, parte datorită diminuării sezoniere a preţurilor la produsele alimentare. De fapt lunile de vară înregistrează scăderi semnificative ale preţurilor alimentelor, deci şi prezenţa unei deflaţii. Inflaţia din iunie ne-a validat prognozele şi este pentru prima dată în acest an cînd se înregistrează o deflaţie. Cumulativ pentru prima jumătate a anului 2005 rata anuală a inflaţiei a constituit 4,7%.
…afectate de factori structurali…
Creşterea continuă a preţurilor la combustibil din ultima perioadă va avea influenţe în majoritatea sectoarelor din economia naţională. În plus, pericolele pentru ţinta anuală de inflaţie de 8–10% nu vin numai dinspre potenţialele scumpiri pentru călătoriile în transportul public, ale facturilor la gazele naturale sau energia electrică ca urmare a majorării tarifelor de către Gazprom. Reflectat în multe dintre preţurile de consum, preţul carburanţilor reprezintă o ameninţare la fel de serioasă. Ca regulă generală, scumpirea carburanţilor (la produsele petroliere, a gazelor naturale) va crea premise economice şi psihologice necesare pentru creşterea preţurilor la majoritatea produselor alimentare şi nealimentare în cel mai apropiat timp.
…şi mai puţin de cei interni
Indecizia guvernului referitoare la creşterea valorii TVA de la 5% la 20% la producţia agricolă livrată de producătorii locali pe piaţa internă ridică îndoieli cu privire la nivelul indicatorilor macroeconomici. Cu certitudine că Guvernul are nevoie de resurse bugetare. Însă veniturile suplimentare care vor proveni în urma aplicării acestei taxe nu vor fi suficiente. Dacă le va găsi, altfel decît în TVA, probabil că vom avea o inflaţie mai mică de 10% în 2006. În plus, reducerea prognozată a impozitelor pe venit şi pe profit corporativ de asemenea vor afecta potenţiala cifră de inflaţie pentru 2006. Credem că pentru 2006 valoarea inflaţiei va depinde şi de politica fiscală pe care Parlamentul o va adopta în această perioadă.
| Indicatori Preţuri, 2005 | Ianuarie | Februarie | Martie | Aprilie | Mai | Iunie |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Rata inflaţiei, % faţă de luna precedentă | 1,2 | 2,1 | 0,8 | 1,4 | 0,1 | -0,8 |
| Creşterea preţurilor produse alimentare, % | 2,6 | 2,8 | 0,9 | 1,8 | -0,3 | -2,3 |
| Creşterea preţurilor produse nealimentare, % | 0,4 | 0,6 | 1,0 | 1,3 | 0,6 | 0,4 |
| Creşterea tarifelor servicii prestate populaţiei, % | -0,7 | 2,4 | 0,2 | 0,8 | 0,1 | 0,8 |
| Rata inflaţiei, %, ultimele 12 luni | 12,9 | 12,1 | 13,6 | 15,0 | 14,5 | 13,5 |
| Rata cumulativă a inflaţiei, % de la începutul anului | 0,6 | 0,2 | 0,4 | 5,6 | 5,7 | 4,7 |
Surse: BNM, BNS
Sistemul financiar-bancar
Rezervele internaţionale au crescut…
Rezervele valutare internaţionale ale BNM s-au majorat în luna iunie cu 9 milioane USD şi au constituit 482,6 milioane USD. Banca centrală şi în luna iunie a avut o prezenţă destul de activă pe piaţa valutară interbancară de unde a procurat cca 16,4 milioane USD. În prima jumătate a anului 2005 BNM a cumpărat de pe piaţa interbancară cca 65 milioane USD. Creşterea continuă a ofertei de valută a fost alimentată în mare parte de transferurile moldovenilor aflaţi la muncă în străinătate. Experţii independenţi prognozează pentru acest an ca transferurile valutare ale moldovenilor, efectuate doar prin canalele bancare, se vor cifra la peste 700 milioane USD.
Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) cca 600 000 de persoane din Republica Moldova muncesc peste hotare, ceea ce constituia 40% din populaţia aptă de muncă la finele anului 2003, iar din acestea peste 70% muncesc ilegal. Cea mai mare parte din ele trimit bani acasă ca să-şi acopere cheltuielile de consum curent.
Băncile comerciale au continuat reducerea modestă a dobînzilor şi prin aceasta în ultimele două luni s-a observat o creştere a volumului de credite acordate populaţiei, în special a creditelor pentru consum. Credem că dobînzile, atît la depozite cît şi la credite, nu vor mai scădea din cauza intensificării aşteptărilor inflaţioniste.
…pe fundalul instabilităţii cursului de schimb valutar
Cotaţia cursului de schimb al leului în raport cu dolarul american în lunile iunie-iulie 2005 nu a variat mult menţinîndu-şi tendinţa de stabilitate, media fiind de 12,59 lei/USD. Evoluţia de “avînt-prăbuşire” a euro în raport cu dolarul a fost influenţată în mare parte de factori externi, fapt ce determinat ca şi cotaţia leu/euro să varieze semnificativ în sensul aprecierii leului faţă de moneda unică pînă la 15,3 lei/euro la sfîrşitul lunii iulie.
În ceea ce priveşte “soarta” leului de mai departe, BNM va duce o politică de flexibilizare mai mare a cursului de schimb, în contextul menţinerii regimului de flotare controlată. Se va acţiona, probabil, fie asupra cererii, fie asupra ofertei, însă cursul va trebui lăsat să “plutească”. Mai mult decît atît, leul are o tendinţă de apreciere iar aceasta ar afecta exporturile.
Piaţa muncii
Peste un sfert din populaţia Moldovei trăieşte cu mai puţin de 1$/zi…
Salariul mediu pe economie a constituit 1219 lei (cca 97 USD) în ianuarie-iunie 2005 fiind cu 16% mai mult faţă ianuarie-iunie 2004, însă acesta a scăzut cu 4% în comparaţie cu luna mai 2005 cînd salariu mediu pe economie a fost de 1270 lei. Totodată, potrivit unui buletin informativ cu genericul “Sărăcia în Republica Moldova-2004” realizat de Ministerul Economiei şi Comerţului fiecare al şaptelea cetăţean al RM sau 14,7% din populaţie trăieşte sub limita de sărăcie, iar fiecare al patrulea sau 26,5% din populaţie — sub limita extremă de sărăcie. Nivelul sărăciei s-a calculat în baza cheltuielilor pentru consum a unei persoane de vîrstă medie raportate coşul minim de consum. În 2004 media minimului lunar de existenţă a constituit 670 lei.
Moldovenii, conform unor studii elaborate de Banca Mondială şi PNUD, sînt calificaţi ca cei mai săraci din Europa Centrala şi de Est cu un salariu minim de 13 euro pe lună sau 200 lei. Standardele internaţionale acceptă un nivel al sărăciei la un venit de 1$/zi, însă moldovenii se află la 0,8$/zi — 10 lei. Astăzi, în Moldova, 25–30% din persoanele active trăiesc sub pragul de sărăcie. Aceştia din urmă nu au asigurate, prin coşul minim de consum, cele 2500 calorii zilnic.
…iar lipsa de educaţie a forţei de muncă constituie o cauză a sărăciei
Mai muţi analişti locali consideră că printre cauzele acestei sărăcii se află şi gradul scăzut de educaţie a resurselor umane din Republica Moldova. Agricultura şi industria prelucrătoare, care sînt bazate exclusiv pe manufacturare, menţin în continuare la un nivel scăzut forţa de muncă. Probabil că şi produsele respective nu au valoare adăugată mare. De aici mai derivă şi marile probleme cu care se confruntă Moldova pe pieţele externe.
| Indicatori Menaje, 2005 | Ianuarie | Februarie | Martie | Aprilie | Mai | Iunie |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Salariul mediu pe economie, USD | 89,1 | 95,6 | 101,4 | 101,6 | 97 | |
| Creşterea vînzărilor de mărfuri cu amănuntul, %, cumulativ de la începutul anului în comparaţie cu 2004 | 6,1 | 2,8 | 3,0 | 5,5 | 6,4 | 7,3 |
| Creşterea volumului serviciilor prestate populaţiei, %, cumulativ de la începutul anului în comparaţie cu 2004 | 6,8 | 6,0 | 5,3 | 7,4 | 8,3 | 9,1 |
Sursa: BNS
Comerţul
1/3 din exporturile moldoveneşti revin producţiei vinicole…
În perioada ianuarie-mai 2005 Republica Moldova a exportat producţie în valoare totală de 424 milioane USD ceea ce este cu 11% mai mult faţă perioada similară a anului trecut. În acelaşi timp valoarea importurilor a constituit 819 milioane USD majorîndu-se cu 31,3 faţă de ianuarie-iunie 2004. Deficitul balanţei comerciale pentru primele cinci luni ale anului a constituit 395 milioane USD, valoare care a crescut cu 1,6 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Este interesant faptul ca 30,4% din valoarea totală a exporturilor pentru această perioadă revine producţiei vinicole (128,8 milioane USD). În expresie naturală livrările au constituit 25,4 milioane decalitri, sau în creştere cu 15%. Potrivit specialiştilor din domeniu majorarea exporturilor a fost generată de creşterea producţiei. Republica Moldova ocupă locul 11 în topul celor mai mari exportatori de vinuri din lume. Ponderea vinurilor moldoveneşti în exportul mondial de vinuri este de 1,2%.
Sectorul real
Producţia industrială a cunoscut o relansare modestă…
În perioada ianuarie-iunie 2005 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de cca 9,3 miliarde lei în preţuri curente. Pentru prima jumătate a anului rata de creştere în industrie a constituit 4,6% în comparaţie cu perioada similară a anului 2004. Totodată, din cauza creşterii mai rapide a costurilor de producţie (în special a agenţilor energetici), valoarea adăugată obţinută în industrie creşte mai lent decît valoarea producţiei.
Reducerea ritmului de creştere în industrie din ultima perioadă nu este provocată de epuizarea factorilor extensivi, ci mai degrabă de capacitatea redusă a pieţei, de creşterea stocurilor, gradul înalt de uzură a utilajelor întreprinderilor şi de un nivel scăzut al investiţiilor. Întreprinderile, care se află în vizorul Ministerului Industriei şi Infrastructurii, au înregistrat în prima jumătate de an o creştere de 7,1%, faţă de 4,6% pe industrie în general. Creşterea lunară a scăzut de peste două ori în raport cu perioada similară a anului 2004 cînd creştere a fost de 13,1%.
Arhiva
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |
