Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #82 |
În septembrie, comparativ cu august a.c., nivelul inflaţiei a crescut cu 1,1%. Creşterea a afectat toate grupurile de mărfuri şi servicii ce intră în marja de calcul a IPC (indicele preţurilor de consum), inclusiv la produsele alimentare, cele nealimentare şi la serviciile prestate populaţiei. Nivelul cumulativ al inflaţiei pentru T1-T3’2006 este de 9,1%.
În perioada de referinţă, creştertea preţurilor a fost influenţată de scumpirea unor produse alimentare, în special la legume (ceea ce este mai degrabă un paradox în perioada de toamnă), la carnea de pasăre şi la produsele lactate. La mărfurile nealimentare a fost înregistrată o creştere a preţurilor de consum la combustibil, inclusiv cărbune, la mobilă, medicamente şi materiale de construcţie. S-au majorat tarifele la transportarea pasagerilor cu taximetrele, la serviciiel hoteliere, de reparaţie a locuinţelor, şi cele turistice.
Potrivit Comitetului de Statistică al CSI, în valori anuale nivelul inflaţiei din Republica Moldova este cel mai înalt printre ţările comunităţii CSI, cu o rată de 11,9%. Pe locul doi se situează Tadjikistan cu un nivel al inflaţiei de 10,4%, urmat de Rusia — 9,9%, Azerbaidjan — 6,9%, Belarus — 7,2%, Georgia — 8,7%, Kazahstan — 8,7%, Kîrgîztan — 5,8%, Ucraina — 8,2%. În mediu pe CSI inflaţia în acest interval de timp s-a situat între 9,4%.
Potrivit statisticii oficiale cca 309 mii persoane apte de muncă erau declarate, în semestrul I al acestui an, plecate la muncă peste hotare sau în căutare unui loc de muncă. Această cifră constituie peste 20% din totalul populaţiei active. Două treimi din cei declaraţi plecaţi sînt bărbaţi. Fiecare doi din trei plecaţi peste hotare provin din mediul rural. Alte surse atestă că numărul moldovenilor angajaţi la muncă peste hotare sau care se află în căutarea unui loc de lucru este mult mai mare. Potrivit unui studiu privind migraţia şi remitenţele, realizat în octombrie-noiembrie 2004 de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, cca 571 000 de persoane din Republica Moldova munceau peste hotare, ceea ce constituia aproape 40% din populaţia aptă de muncă.
Condiţiile economice precare din Moldova au dus la o deplasare masiva a forţei de muncă în ţările occidentale. Neasigurarea unor diferenţe mai mici de salarii, care sa motiveze oamenii sa rămînă aici, a făcut ca exodul să fie foarte masiv. Se pleacă atît de mult către Europa Occidentală, tocmai pentru că salariile sînt foarte mari în raport cu cît se cîştigă aici. Deşi se întreprind mai multe acţiuni pentru a opri exodul ilegal al forţei de muncă, acesta nu a fost stopat, iar numărul celor care se întorc în ţară este foarte mic. Dacă tendinţele actuale de pe piaţa muncii se vor păstra, se pune întrebarea cum va arăta populaţia Moldovei în 2050? S-ar putea să ne pomenim în situaţia cînd un angajat “va duce în spinare” 9 pensionari, copii şi elevi. Din salariul lui, le va plăti pensii, alocaţii, sănătatea şi educaţia. Estimări ale FMI arată că transferurile nete în Republica Moldova a cetăţenilor care muncesc peste hotare se vor cifra oficial în acest an la 1,1 miliarde USD, iar în 2008 — peste 1,3 miliarde USD, ceea ce constituie mai mult de 30% din PIB.
În cele opt luni ale anului deficitul comercial a înregistrat un nivel record de aproape 1 miliard de dolari (997,5 milioane USD!), fiind în creştere cu cca 36% comparativ cu perioada similară din 2005. Conform prognozelor noastre, deficitul balanţei comerciale pentru T1-T3’2006 ar putea înregistra o valoare de cca 1,1 miliarde USD. Valoarea importurilor din luna iulie a fost de 3 ori mai mare ca cea a exporturilor, iar cea mai mare creştere, de paste 40%, a fost consemnată la importul de produsele minerale (petrol, gaze etc.). În ciuda faptului că în august a.c. volumul exporturilor a crescut cu cca 22%, această creştere nu a fost suficientă să îmbuneze situaţia ca atare din domeniu. Scăderea exporturilor per total din această perioadă a fost condiţionată de diminuarea accentuată a acestora către ţările CSI cu 20,7%, în special faţă de Federaţia Rusă cu o scădere de cca 15%.
Pe acest fundal soldul balanţei de plăţi a Republicii Moldova cu Federaţia Rusă s-a redus pînă la 88,5 milioane USD. Totuşi, balanţa de plăţi continuă să fie favorabilă Republicii Moldova, însă după stoparea în martie 2006 a exporturilor de vinuri moldoveneşti pe piaţa rusă, aceasta s-a diminuat dramatic, în special în trimestrul doi, respectiv de la 105,5 milioane USD în 2005 la cca 50 milioane USD în acest an. Pe de altă parte, importurile din Rusia au fost de peste două ori mai mari, inclusiv ca urmare a dublării preţurilor la gazele ruseşti importate de Moldova, pînă la 160 USD/1000m3.
În T1-T3’2006, la Bugetul de stat au fost acumulate venituri în valoare de cca 7,6 miliarde lei (451,7 milioane), sau cu 17,6% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Tot în această perioadă din contul bugetului de stat au fost efectuate cheltuieli totale de 7,001 miliarde lei, sau cu 24,2% mai mult comparativ cu ianuaire-septembrie 2005. În vederea onorării obligaţiilor pe împrumuturi externe contractate de Republica Moldova, pe parcursul perioadei de referinţă şi în conformitate cu graficul stabilit, au fost efectuate plăţi externe în sumă de 25,5 milioane USD, dintre care plata principală este de 16,7 milioane USD, iar plata dobînzii la împrumuturile externe — 13,5 milioane USD.
Bugetul de stat a fost suplimentat cu 57,77 milioane lei, ca urmare a impozitelor şi sancţiunilor aplicate de inspectoratele fiscale teritoriale în urma controalelor efectuate în perioada ianuarie-august curent. Potrivit datelor oficiale în urma controalelor efectuate au fost depistate peste 22 mii încălcări fiscale în rezultatul cărora au fost calculate suplimentar impozite şi aplicate sancţiuni. Totodată, serviciul fiscal a virat în buget cca 170 milioane lei, inclusiv peste 30 milioane lei din contul ridicării numerarului din casieriile agenţilor economici restanţieri, iar 84,5 milioane lei ca urmare a încasărilor din conturile bancare ale acestora şi cca 22 milioane lei din comercializarea bunurilor sechestrate.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |