Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
|
|
e-journal #101 |
În iulie a.c. indicele preţurilor de consum (IPC) a fost în creştere cu 1,1% faţă de luna precedentă. Totodată, la produsele alimentare, preţurile au crescut chiar cu 1,6%, la cele nealimentare au crescut cu 1,1%. La categoria serviciile prestate populaţiei preţurile au avansat cu 0,4%. Astfel, în ianuarie-iulie 2007, faţă de decembrie 2006, nivelul inflaţiei a crescut cu 5%. Aparent acest nivel practic se încadrează în ţinta de 10% stabilită de BNM şi Guvern pentru 2007. Totuşi, pe parcursul perioadei iunie-august s-au intensificat riscurile care ar putea să influenţeze atingerea ţintei — creşterea importurilor şi a consumului, seceta cumplită şi mai multe deficienţe economice interne. În plus, evoluţia inflaţiei ar putea fi influenţată de creşterea preţurilor la energia electrică, potenţialele creşteri ale acestora la produsele alimentare de primă necesitate (pâine, lapte, etc.)
Datele statistice arată că soldul creditelor în economie s-a majorat cu peste 706 milioane lei, în luna iulie, şi a atins la finele perioadei peste 17 miliarde lei (cca 1,42 miliarde USD). Aceasta este cea mai mare creştere înregistrată în anul curent. Creşterea împrumuturilor este propulsată de majorarea soldului creditelor acordate persoanelor fizice, întreprinderilor private precum şi a celor destinate organizaţiilor care practică operaţiuni financiare, în timp ce soldul creditelor acordate întreprinderilor de stat s-a redus. În luna iulie băncile comerciale au acordat credite în monedă naţională în volum de cca 1,2 miliarde lei (cca 100 milioane USD). Rata medie a dobânzii la creditele în monedă naţională s-a redus nesemnificativ cu doar 0,16 p. p. în pofida unei rate a inflaţiei relativ mici. Totuşi, consumul excesiv ar putea duce la o escaladare a inflaţiei în perioada următoare.
Intervenţiile BNM pe piaţa valutară au atins, după şapte luni, un record absolut, acesta cumpărînd peste 155 milioane USD, după ce în luna iulie BNM a procurat valută de pe piaţa în sumă de peste 58 milioane USD, fără a efectua vînzări. Majorarea procurărilor de valută a fost cauzată de creşterea intrărilor de valută provenite în special din remitenţele moldovenilor angajaţi peste hotare. În primul semestru al anului cei aflaţi la muncă peste hotare au transferat în ţară aproape 500 milioane USD, cu cca 35% mai mult decît în perioada respectivă a anului 2006. Astfel, în rezultatul procurărilor de valută, dar şi ca urmare a disbursării creditului FMI, rezervele valutare ale statului s-au majorat cu peste 167 milioane USD şi s-au apropiat de cca 1 miliard USD.
Totodată, aceste operaţiuni au dus şi la întărirea puternică a leului faţă de principalele monede de referinţă. Acesta s-a apreciat faţă de dolar cu peste 8% şi cu peste 5%, respectiv, faţă de euro de la începutul anului. Aprecierea poate fi explicată prin creşterea considerabilă a ofertei de valută pe piaţa internă pe fondul sporirii semnificative a remitenţelor, dar şi prin tendinţe regionale, în particular care se observă şi în statele vecine. În cazul pierderii de către moneda europeană a poziţiilor faţă de dolarul SUA în următoarele săptămâni leul va continua sa se aprecieze în raport cu euro.
Potrivit datelor statistice în prima jumătate de an producţia sectorului agricol a scăzut cu 5,4%, iar cea industrială — cu 0,3%, în prima jumătate de an. Diminuarea producţiei agricole a fost determinată de scăderea cu cca 22 % a producţiei din fitotehnie. O mare parte din recoltă a fost compromisă de cea mai severă secetă din ultimii 50 de ani. Recolta de legume şi fructe din acest an va fi cu peste 30% mai mică decât s-a preconizat. În plus, pierderile din sectorul agricol vor determina costuri aferente în ramurile interdependente, cum ar fi cele de prelucrare a laptelui, cărnii etc. În acelaşi timp, în pofida unei creşteri industriale în luna iulie, sectorul mai este afectat de embargoul Rusiei la importurile de băuturi alcoolice moldoveneşti, diminuarea producţiei de energie electrică şi termică, a articolelor de îmbrăcăminte, produselor de tutun, de maşini şi echipamente.
Statistica oficială arată că salariul mediu pe economie în luna iulie curent în Republica Moldova a fost de 2 144 lei (178 USD), cu 77 lei mai puţin faţă de luna precedentă. Totuşi în ianuarie-iunie 2007 salariul real a crescut cu peste 11%, majorarea fiind în mare parte pe seama sectorului bugetar. Agricultorii moldoveni au avut în iulie un salariu mediu de 1 050 lei, în creştere cu 27 lei faţă de luna iunie, în sfera didactică nivelul remunerării medii a fost de 1 352 lei, cu 70 lei mai puţin faţă de luna precedentă, iar angajaţii în sănătate şi asistenţă socială au ridicat în iulie un salariu de 1 803 lei, mai puţin cu 134 lei decât în iunie. Totodată, remunerarea în industrie a crescut în medie cu 103 lei, pînă la nivelul de 2 565 lei, în construcţii salariu s-a majorat cu 21 de lei, în transporturi şi comunicaţii a avansat cu 51 lei, pînă la 2 940 lei. Tradiţional, cel mai bine au fost remuneraţi în iulie salariaţii cu activităţi financiare, în medie cîte 4 813 lei, cu 561 de lei mai mult faţă de luna precedentă.
Pentru prima jumătate a acestui an deficitul balanţei comerciale a înregistrat peste 1007 milioane, în creştere cu 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu tendinţe sigure ca la sf. de an să treacă de 2 miliarde USD. În ciuda creşterii exporturilor cu peste 27% — pînă la cca 600 milioane USD — importurile s-au majorat şi mai rapid, cu 38%, pînă la peste 1,6 miliarde USD. Cel mai mare deficit, respectiv de peste 222 milioane USD, Moldova îl are cu Ucraina, după care urmează Federaţia Rusă — cca 133 milioane USD, Germania — 108 milioane USD, România — 87 milioane USD etc. Pe produse un deficit enorm Moldova la avut la produse minerale şi combustibili — peste 327 milioane USD, după care urmează maşini şi aparate — peste 180 milioane USD, produse chimice — peste 144 milioane USD. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie a fost de 37%, faţă de 40% în semestrul I al anului 2006.
Piaţa Uniunii Europene continuă să fie principala destinaţie pentru mărfurile şi produsele din Republica Moldova, în prima jumătate de an cota livrărilor în ţările membre ale UE a constituit peste 50%, în creştere cu cca 4 p.p. faţă de perioada similară a anului 2006. Moldova a exportat pe piaţa UE mărfuri în valoare de peste 300 milioane USD, în creştere cu cca 38% faţă de primele şase luni ale anului 2006. Livrările de mărfuri moldoveneşti în ţările CSI au fost de 231 milioane USD, cu 10% mai mult decît în anul trecut. Cota ţărilor CSI a scăzut mult, de la 45% în ianuarie-iunie 2006 la ceva mai mult de 38% în acest an, ca urmare a reducerii exporturilor în Rusia din cauza embargoului la importurile de băuturi alcoolice şi produse agroalimentare moldoveneşti. Totodată, Moldova a importat din ţările UE în şase luni mărfuri în valoare de peste 732 milioane USD, în creştere cu cca 45% faţă de perioada similară a anului 2006. Deficitul comercial al RM cu UE a fost de 432 milioane USD, în ianuarie-iunie 2007.
2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 |