Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Bănci şi asigurări

• Banca Naţională a anunţat că dobînda de referinţă sau rata dobînzii de bază a BNM (rata REPO) pentru luna martie este de 13%, fiind cu 1,5% mai mică decît în ianuarie. Aceasta reprezintă, de fapt, nivelul ratei plătite de banca centrală pentru depozitele atrase de la bănci în cadrul operaţiunilor de politică monetară. Diminuarea cu 1,5% a dobînzii de referinţă certifică reducerile de dobînzi care au avut loc în luna martie şi care s-au produs atît la creditele în lei, cît şi la ajustarea dobînzilor plătite la depozite.

  “Recomandarea” BNM în care se spunea că băncile comerciale sînt solicitate să îşi revizuiască politicile dobînzilor la pasive s-a realizat în practică. Băncile comerciale şi-au modificat deja grila de dobînzi atît pentru depozite, cît şi pentru credite. Este cert că scăderea dobînzilor la pasive poate atrage creşterea creditării şi va micşora riscul de intrare a capitalurilor speculative. Deja putem vorbi de minime istorice ale dobînzilor la depozitele în lei ale populaţiei.

  Însă generalizarea dobînzilor la depozite sub 13% va antrena cu siguranţă şi o scădere accentuată a dobînzilor la credite, fapt care ar conduce la creşterea consumului şi respectiv la resuscitarea unor aşteptări inflaţioniste^[1]. În plus, băncile vor trebui să asigure deponenţilor cel puţin 2% la depozite peste rata inflaţiei, în caz contrar există riscul ca aceştia să renunţe să mai păstreze banii la bănci. Rata inflaţiei pentru luna februarie a.c. a constituit 2,1%. Cumulativ pentru primele două luni ale anului (ianuarie-februarie) s-a înregistrat o rată a inflaţiei de 3,2%, tendinţă care va fi specifică şi pentru lunile următoare. Vom vedea însă ce va spune statistica atunci cînd la jumătatea lunii aprilie DSS va da publicităţii datele pentru luna martie şi pentru primul trimestru cu privire la IPC.

  Noi considerăm că dacă dobînzile la depozite, raportate la rata inflaţiei, vor fi real negative, ele ar putea antrena o creştere a consumului, prin orientarea economiilor populaţiei către alte sectoare de investiţii (eventual, în cel de achiziţie a imobilului), care, la rîndul lor, ar putea stimula consumul. În aceste condiţii, minimele dobînzilor la pasive s-ar putea întoarce împotriva obiectivului de inflaţie de 10%. Depinde foarte mult de felul în care piaţa va reacţiona la noua situaţie.

  În plus, o scădere de 2–3% la depozitele bancare ar putea atrage după sine şi o scădere a dobînzilor la creditele în lei. După părerea noastră, în perioada imediat următoare, dobînzile creditelor în lei ar trebui să scadă cu 3–4%. Scăderea ar putea fi dictată, în principal, de competiţia redusă în sistemul bancar, dar şi de faptul că sursele de plasament ale băncilor nu sînt foarte mari. Totodată, alinierea simultană a dobînzilor la creditele în lei cu cea la creditele în valută va spori însă şi pericolul creşterii volumului de credite şi a consumului. Nu este exclus că în viitorul apropiat scăderea dobînzilor ar putea antrena şi o serie de măsuri administrativ-restrictive pentru stoparea creditelor.

  În cele din urmă, se impun două concluzii:

  1. scăderea dobînzii reale duce, în mod clar, la scăderea propensiunii de a economisi a populaţiei (chiar dacă acest lucru nu se observă încă, este doar o chestiune de timp pînă la manifestarea sa). Aceasta într-o ţară în care, oricum, proporţia economisirii în PIB este foarte scăzută: 14–15%;
  2. scăderea economisirii interne trebuie compensată, printr-o anumită rată de investiţii şi de creştere a PIB-ului, printr-un apel mai mare la economisirea externă.

• În altă ordine de idei, în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Suprem de Securitate şeful statului a cerut crearea unui grup de lucru permanent, care ar monitoriza situaţia din sistemul financiar-bancar şi ar elabora măsuri eficiente de eliminare a factorilor ce subminează securitatea financiar-bancară a statului.

  Membrii Consiliului Suprem de Securitate sînt interesaţi de necesitatea intensificării cooperării cu structurile specializate ale altor state şi cu cele internaţionale în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului “spălării banilor”. Totodată, ei consideră că trebuie identificate direcţiile de modificare a legislaţiei în sensul înăspririi sancţiunilor faţă de instituţiile bancare pentru activităţi ilicite, precum şi în sensul prevenirii cauzelor şi condiţiilor care favorizează asemenea activităţi.

  Principala problemă în acest sens o constituie băncile comerciale din zona transnistreană. În acest context trebuie realizate un şir de măsuri întreprinse cu scopul de a stopa activitatea financiară externă a băncilor din stînga Nistrului, care, nefiind înregistrate de Banca Naţională a Moldovei, nu dispun de forme legale de activitate bancară. Sînt demne de salutat recentele decizii ale unor bănci din Austria şi din alte state din Europa, adoptate ca urmare a demersurilor instituţiilor oficiale ale Republicii Moldova, de a întrerupe orice relaţii cu băncile din Transnistria, deoarece acestea activează ilegal.

  Sistemul bancar al Transnistriei este format din 2 bănci de stat şi 9 bănci comerciale, care la rîndul lor au conturi corespondente cu mai multe bănci comerciale din Moldova şi Rusia, cu ajutorul cărora Transnistria poate avea relaţii economice practic cu toate statele lumii. Oficial, spre exemplu, prin intermediul băncilor comerciale din Moldova, în favoarea băncilor transnistrene au fost transferaţi în anii 2001–2002 aproape 60 milioane USD, proveniţi din ţările CSI. În acelaşi timp, ieşirile financiare din Transnistria au fost de 160 milioane de dolari. Din acestea, circa 147 milioane de dolari au fost utilizate pentru operaţiuni de intermediere, care s-au produs masiv la sfîrşitul anului 2002, avînd un caracter fraudulos şi reprezentînd ceea ce este numit “spălare de bani”.

Preţurile

• Rata inflaţiei pentru luna martie a.c. a constituit 0,8%. Cumulativ pentru primul trimestru al anului (ianuarie-martie) s-a înregistrat o rată a inflaţiei de 4%. Potrivit datelor Departamentul de Statistică şi Sociologie în perioada de referinţă indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a crescut cu 0,9%, produsele nealimentare s-au scumpit cu 1%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 0,2%. Cel mai mult s-au scumpit produsele petroliere, în special benzina — cu 2,3% şi motorina — cu 3,2%.

• Preţurile la imobilul locativ au înregistrat o creştere uşoară de la începutul anului curent, în medie cu cca 6%, în limitele prognozelor lansate de experţii imobiliari la începutul anului. Apartamentele cu o odaie s-au scumpit de la 19,3 mii USD, la începutul anului, pînă la 21,1 mii USD, în luna martie. Costul apartamentelor cu două odăi a crescut de la 28,5 la 29,4 mii USD, cu trei odăi — de la 34 la 35 mii USD, iar apartamentele cu patru odăi s-au scumpit cel mai mult — de la 41 la 45 mii USD.

  Bineînţeles că acestea sînt preţurile ofertanţilor, de obicei însă tranzacţiile sînt înregistrate cu o reducere de 10%. Mai mulţi experţi ai agenţiilor imobiliare sînt de părerea că în general, echilibrul dintre cerere şi ofertă rămîne constant, iar prognoza de creştere a preţurilor pentru întreg anul cu 10–15% este încă valabilă. Potrivit acestora costul unui metru pătrat de spaţiu locativ va atinge pînă la sfîrşitul anului nivelul de 550–600 USD.

  Totodată, actuala ascensiune imobiliară loveşte extrem de dur în cei mai săraci şi în familiile tinere care nu-şi pot permite să procure o locuinţă. Unica soluţie de a-i stimula pe aceştia este susţinerea dezvoltării unei pieţe ipotecare prin politici locative mai eficiente. Băncile din Moldova ar trebui să se implice în activitatea de acordare a împrumuturilor ipotecare (pe piaţa creditului ipotecar), precum se practică în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est cu o dobîndă nu mai mare de 10% (în monedă naţională) şi cu o maturitate bancară nu mai mică de 25 de ani.

• Concernul rus Gazprom ar putea majora preţurile pentru livrările de gaze naturale în Republica Moldova la nivelul celor europene, se spune într-o declaraţie a lui Aleksandr Reazanov, vicepreşedintele Gazprom, citat de agenţia rusă RIA Novosti. Pe de altă parte, Ghenadi Abaşkin, preşedintele Moldova-Gaz a declarat într-o conferinţă de presă că Republica Moldova nu este un subiect al pieţei energetice europene şi, respectiv, faţă de aceasta nu pot fi aplicate tarife europene.

  În plus, la sfîrşitul lunii martie Tiraspolul a anunţat crearea unei întreprinderi de import al gazului natural care va fi separată de Moldova-gaz. Majoritatea analiştilor consideră că această iniţiativă a fost inspirată şi susţinută de Rusia. Crearea acestei structuri îi va permite Moscovei să pună în aplicare planurile sale anterioare de majorare a tarifelor pentru gazul exportat în Moldova. Însă în cazul unui asemenea stări de lucruri, o soluţie pentru Moldova ar fi majorarea tarifelor de tranzit, care ar putea fi deduse din preţul de import.

  În prezent, concernul rus livrează gaze naturale în Republica Moldova la un tarif de 80 USD pentru 1000 m3, iar compania Gazexport efectuează exporturi la preţuri ce variază în funcţie de mai mulţi factori, inclusiv cursul valutar. În primul trimestru, Gazexport a livrat gazele la un tarif de 68 USD. La sfîrşitul anului 2004, Moldova-Gaz a încheiat contracte de achiziţie a 3,150 milioane m3 de gaze pentru 2005 de la companiile ruse Gazexport şi Gazprom.

Finanţe publice

• În una din ultimele şedinţe ale guvernului, ministerul Finanţelor a anunţat datele cu privire la executarea bugetului de stat. Cu încasări ce au constituit 1,33 miliarde lei, planul trimestrial era supraîndeplinit cu 2,2% la 22 martie. Însă potrivit ultimilor date ale ministerului Finanţelor, în primul trimestru la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în valoare de 1,87 miliarde lei (cca 176,7 milioane Euro). Cea mai mare pondere a acumulărilor revine bugetului de stat — 1,59 miliarde lei fiind cu 57,8% peste nivelul înregistrat pentru perioada similară a anului trecut. Legea bugetului public pentru anul acesta spune că guvernul a planificat să acumuleze venituri în sumă de 7 473,2 milioane lei.

  Totuşi, în situaţia în care se obţin venituri bugetare peste plan, este necesară o transparenţă financiară pentru ca publicul larg să cunoască cum sînt utilizate resursele colectate suplimentar. Din păcate însă, ministerul Finanţelor face publică numai informaţia operativă referitoare la ritmurile de colectare a veniturilor, nu şi cea referitoare la executarea cheltuielilor planificate şi neplanificate.

Comerţul

• Comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere de 2,8% în luna februarie faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent şi a atins o cifră de 1 217,4 milioane lei (cca 97 milioane USD), însă ritmul general de creştere a scăzut. În februarie cifra de vînzări cu amănuntul a fost de 602,3 milioane lei, faţă de 615,1 milioane lei în ianuarie, cînd creşterea a fost de 6,1%. În ianuarie-februarie 2004 creşterea cumulativă a fost de 14,4%.

  Întreprinderile comerciale private continuă să deţină o cotă de peste 65% din totalul comerţului cu amănuntul. Companiile private sînt mai flexibile şi reacţionează mai repede la cerinţele pieţei în comparaţie cu cele de stat. Volumul serviciilor cu plată prestate populaţiei în primele două luni ale anului a constituit 967,3 milioane lei, fiind în creştere în termeni reali cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut.

• Moldova a importat în 2004 produse petroliere în valoare de peste 200 milioane USD, în creştere cu 52% faţă de anul precedent, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică (ANRE). Deşi creşterea în expresie valorică a fost atît de mare, creşterea celei în expresie naturală a fost mai mică, de cca 10,2%. Experţii împărtăşesc opinia că decalajul dintre creşteri este explicat prin preţurile mult mai înalte la carburanţi în 2004 — cînd a fost importată o cantitate de carburanţi puţin mai mare decît în 2003, însă la preţuri mai ridicate.

  Cea mai mare creştere a fost înregistrată la importurile de benzină, de 19,3%, pînă la 241 milioane tone. În expresie valorică, importurile de benzină se cifrează la aproape 1 miliard de lei (81 milioane USD), iar preţul mediu de import a fost de 335 USD/tona. Preţul de import a fost cu 29,5% mai mare decît în anul precedent.

  Totodată, importul de motorină a fost mai moderat, cu o creştere de 5,6% faţă de anul 2003 (în expresie naturală), pînă la 298 milioane tone. În medie, preţul de import la motorină a fost de 337 USD per tonă, iar valoarea totală a motorinei importate în Republica Moldova se ridică la 100 milioane USD. Importurile de gaze lichefiate practic au fost la nivelul anului precedent, de 52 milioane tone. Cele mai mari importuri de carburanţi au fost operate de companiile Lukoil Moldova, Petrom Moldova şi Tirex Petrol.

Piaţa muncii

• Populaţia economic activă a scăzut cu 3% faţă de 2004. Acesta este unul din factorii care a contribuit numeric la reducerea şomajului. Datele DSS arată că rata dependenţei (numărul de persoane neocupate raportat la 1000 persoane ocupate) în Republica Moldova este în creştere. O altă tendinţă periculoasă este că numărul celor declaraţi plecaţi peste hotare a sporit cu 19%.

  Experţi în piaţa muncii explică reducerea cu 3% a populaţiei ocupate şi a salariaţilor prin scăderea populaţiei economic active, precum şi prin faptul că o parte din populaţie preferă să emigreze peste hotare în căutarea unui loc de muncă mai bine remunerat sau o activitate la “negru”, care le asigură un venit mai mare.

  Statistica mai spune că angajaţii din agricultură reprezintă 40,5% din totalul persoanelor ocupate. După anul 2001, cînd ponderea acestora atinsese nivelul de 50,9%, aceasta a înregistrat o scădere vizibilă. În 2004 ponderea persoanelor angajate în industrie a fost de 12,3%, în servicii — 37,2%, medicină şi învăţământ — 13,4%.

  Potrivit activităţii sale, 69,4% din populaţie a fost ocupată în sectorul privat şi o pătrime (25,3%) în sectorul public. Ponderea sectorului privat a predominat în agricultură (98,2%), în comerţ (94,0%), în activitatea hotelieră (84,1%), construcţii (84,4%) şi în industria prelucrătoare (66,1%).

• Salariul mediu în Moldova a constituit în luna februarie 1114 lei, în scădere cu 3% faţă de ianuarie. Diminuarea acestuia poate fi explicată prin factori sezonieri care au o influenţă constantă în lunile ianuarie-februarie ale fiecărui an. Tendinţa generală pozitivă este demonstrată şi de faptul că în comparaţie cu februarie 2004 salariul a crescut cu 18% în termeni nominali.

  Inflaţia puternică din ultimele 12 luni a erodat însă mai bine de 11% din creşterea nominală. În structura creşterii se face remarcată accelerarea salariilor în medicină şi care din ianuarie 2004 s-au instalat mult peste media pe ţară. Unul din factorii care au determinat creşterea salariilor este introducerea sistemului de asigurări medicale obligatorii.

  În pofida faptului că în 2004 au fost majorate semnificativ salariile plătite unor categorii bugetare, decalajele s-au menţinut la aceleaşi cote înalte, salariul mediu din sfera bugetară, reprezentînd cca 70% din cel privat. Ţinînd cont de ponderea aparent înaltă a salariilor plătite “la negru” în sfera privată, decalajul real ar putea fi şi mai mare.

  Decalajele enorme s-au păstrat şi în interiorul celor două categorii. Astfel, profesorii universitari şi medicii primesc salarii peste media pe ţară. Decalajele pe sectoare de activitate nu s-au redus semnificativ, salariul primit în agricultură, spre exemplu, se situează la un nivel mai mic de 50% din cel mediu, cel primit în sfera financiar-bancară se situează la un nivel dublu, iar în unele cazuri triplu.

Arhiva

2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

Creat de NeoNet