Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 16–31 octombrie 2007

Preţurile şi inflaţia

Ţinta de inflaţie practic este ratată…

Deocamdată Indicele Preţurilor de Consum (IPC) pentru octombrie încă nu a fost făcut public, însă credem că acesta va fi în limitele lunii septembrie (1,6%) sau chiar mai mare astfel încît inflaţia s-ar putea apropia de nivelul de 11%. Creşterea preţurilor din octombrie ar putea spulbera definitiv ţinta unei inflaţii sub 10% a Guvernului. Factorii care au determinat expansiunea inflaţionistă din august-septembrie au fost influxurile valutare mari, creşterea cererii de consum, în particular din contul creditelor bancare de consum, precum şi consecinţele secetei din această vară care s-a transpus prin creşterea puternică a preţurilor la alimente. De fapt dinamica din ultimii ani a arătat că inflaţia, ca şi PIB-ul, sînt extrem de sensibile la evoluţia agriculturii.

În acelaşi timp, creşterea inflaţiei a fost influenţată şi de înrăutăţirea poziţiei externe a ţării (creşterea deficitului comercial şi celui de cont curent). Asemenea conjunctură ar putea crea ceva mai tîziu presiuni mari asupra monedei naţionale, care nu vor mai putea fi compensate de influxurile de valută. În aceste condiţii pe termen lung este mai probabilă deprecierea leului decît aprecierea acestuia faţă de principalele monede de referinţă, după cum declara recent guvernatorul BNM. Dacă, în lunile precedente, aprecierea monedei nationale a fost principala armă a procesului dezinflationist, apoi pînă la finele anului aceasta s-ar putea să nu mai reprezinte un factor de susţinere pentru atingerea ţintei de inflaţie.

Piaţa muncii

Salariul mediu pe economie stagnează…

Salariul mediu pe economie în lunile august şi septembrie curent a fost de 2 130 de lei (185 USD), sau cu peste 10% mai mare faţă de salariul mediu pentru anul 2006. În sfera bugetară remunerarea medie a muncii în septembrie a fost de 1 695 lei (147 USD), cu 149 lei mai mult faţă de luna precedentă, pe cînd în sectorul real salariul a scăzut cu 55 de lei pînă la 2 352 lei (205 USD). Pînă la urmă tot angajaţii din sectorul agricol au avut cele mai mici salarii cu o medie de 1278 lei (111 USD). Bineînţeles că aprecierea leului faţă de dolar a constituit un factor forte pentru ca salariile convertite în dolari să fie mai ridicate.

Moldovenii sînt cei mai prost plătiţi din Europa…

De fapt salariile din Moldova sînt printre cele mai scăzute din regiune, iar acestea sînt ca rezultat principalul motiv pentru migraţie. În ţările din Europa centrală salariile sunt de 5 ori mai mari decît în Moldova, iar moldovenii ce muncesc în Occident pot cîştiga salarii de pînă la 10 ori mai mari decît în ţară. Spre exemplu, în Spania, moldovenii primesc cele mai mari salarii pentru muncă în transporturi, construcţii sau industrie, iar veniturile ajung să fie de cinci pînă la zece ori mai mari decît cele din Moldova. Salariul mediu în transporturi variază între 1 200 şi 1 900 de euro, în timp ce în Moldova, cîştigul mediu în acelaşi domeniu este de 190 de euro. Bineînţeles că multe din acestea sunt plătite la negru şi fără ca cei ce muncesc să profite de asigurări medicale sau sociale, totuşi acestea scot în evidenţă handicapul economic al Moldovei.

În construcţii, de pildă, angajatorii spanioli oferă salarii cuprinse între 1 000 şi 1 600 de euro, iar în industrie acestea variază între 900 şi 1 300 de euro. În Moldova, salariile medii în aceleaşi domenii sînt de aproximativ 209 euro, respectiv 156 de euro. În agricultură moldovenii pot obţine un salariu cuprins între 800 şi 1100 de euro lunar, adică de minimum zece ori mai mic faţă de salariul pe care-l primeşte un angajat din acest sector aici în ţară. Totodată, atunci cînd vorbim despre salarii, trebuie să ne referim şi la costul forţei de muncă. Astfel, în 2006 costul mediu orar al forţei de muncă în UE (25) a fost de cca 22 euro (în Euroland de peste 25 euro) în timp ce în Moldova acesta a fost de 0,8 euro — faţă de 1,5 Euro în Bulgaria, de 2,3 Euro în România, 4,8 Euro în Slovacia, de 6,2 Euro în Ungaria sau de 6,7 Euro în Cehia.

Sistemul bancar

Activele bancare au trecut de 30 miliarde lei…

În cele nouă luni ale lui 2007 activele bancare au înregistrat o creştere de peste 32%, iar comparativ cu perioada similară a anului precedent au crescut de cca 1,44 ori. Astfel activele totale ale sistemului bancar la sfîrşit de septembrie au atins o valoare de peste 30 miliarde lei (peste 2,6 miliarde USD) sau echivalentul a 63% din PIB-ul pentru 2007. Un factor important la majorarea activelor l-a avut în special creşterea depozitelor populaţiei la băncile comerciale influenţate de volumul masiv de remitenţe (numai în opt luni ale anului curent acestea au atins o valoare de cca 730 milioane USD), cît şi de ascensiunea generală a salariilor.

Creşterea activelor bancare stimulate şi de investiţiile străine în portofoliul băncilor…

Totodată creşterea activelor bancare au mai stimulate şi de majorarea în continuare a cotei investiţiilor străine în capitalul băncilor. Mai mulţi experţi prognozează o nouă creştere a cotei investiţiilor străine pînă la finele anului curent. Pe parcursul anului 2006 cota investiţiilor străine în băncile locale s-a majorat cu peste 12% şi a depăşit 62% din total, aceasta fiind ce mai mare creştere înregistrată în ultimii ani. Totuşi, trendul pozitiv a fost precedat de o reducere pînă la 50,7% a cotei investiţiilor străine în capitalul băncilor autohtone în anul 2005.

În cele din urmă, pentru perioada ianuarie-septembrie 2007 soldul depozitelor atrase de băncile comerciale a înregistrat o creştere de cca 30%. O creştere comparabilă a fost caracteristică şi pentru portofoliul de credite al băncilor comerciale. Pentru aceiaş perioadă acesta a sporit cu peste 1/3. Totodată, comparativ cu perioada similară a anului precedent depozitele şi creditele s-au majorat cu 41% şi 51%, respectiv.

Comerţul extern

“Dezgheţul” în relaţiile cu Rusia…

Zilele trecute la Chişinău a avut loc reuniunea reuniunea comisiei interguvernamentale moldo-ruse. Printre aspectele discutate, dominante au fost subiectele din domeniul comercial şi energetic.Oficialiiruşi şi cei moldoveni au declarat că relaţiile moldo-ruse în ultima perioada au cunoscut o ascensiune fulminantă. În opnia noastră însă este încă prematur de a vorbi despre o relansare a relaţiilor economico-comerciale modo-ruse, chiar şi în urma reluării recente a livrărilor pe piaţa rusă a produselor vinicole, legumelor şi cărnii. Din păcate, Moldova a pierdut mult, chiar foarte mult pe parcursul unui an şi jumătate de blocaj comercial, care a afectat sistemul economic al ţării, în particular pe producătorii şi exportatorii autohtoni.

Totuşi, chiar dacă a fost o perioadă îndelungată de stagnare în relaţiile comercial-economice, Federaţia Rusă oricum continuă să deţină o cotă importantă în structura exporturilor moldoveneşti (peste 20%, locul I) şi 20% din importuri (loc. II după Ucraina). Vom putea vorbi cu adevărat despre o relansarea a relaţiilor moldo-ruse (ne referim doar la partea comercial-economică) abia la sf. acestui an sau începutul anului viitor, atunci cînd vom avea nişte date statistice. În baza lor vom putea recurge la o analiză comparativă ca să vedem dacă această relansare s-a produs din punct de vedere cantititativ. Pînă la urmă, actualul “dezghet” în relatiile moldo-ruse scoate şi mai mult în evidenta seriozitatea problemelor existente între cele doua ţări.

Preţul gazelor din nou va creşte, pînă la 190 de USD pentru 1000 m3…

De fapt, acestea întotdeauna au stat în capul agendei de lucru a relaţiilor bilaterale. Cît priveşte majorarea preţului la gaze, acest lucru era ştiut de mai înainte. Nu mai puţin s-a vorbit şi despre faptul că aceasta nu va fi ultima scumpire. Or, pînă în 2011 vom avea preţuri la nivelul celora pe care le achită actualmente consumatorii occidentali.

Mai mult decît atît, noi vom plăti un preţ şi mai mare, avînd în vedere mai multe circumstanţe, printre care şi pierderile normative din sistem, pierderi ce la noi le depăşesc cu mult pe cele europene. În cele din urmă, aceasta va însemna o scumpire în lanţ, deoarece ponderea resurselor energetice în preţul de cost al unui şir de produse autohtone este destul de mare.

Cu certitudine că povara scumpirii gazelor o vor resimţi-o şi consumatorii casnici, mai ales cei care dispun de sisteme de încălzire pe gaze. Iar dacă ar fi să luăm în calcul că se va scumpi nu numai gazul, dar şi multe alte utilităţi în costul cărora partea gazului este dominantă, apoi situaţia, cel puţin aparent, nu este deloc îmbucurătoare.

Insistenţa Gazpromului de a participa în reţeaua locală de distribuţie a gazelor…

La sfîrşitul anului 2006 Chişinăul şi Gazpromul au semnat un contract pe un termen de 1 an de livrare a gazelor naturale contra 170$ pentru 1000 m3 (nemajorînd de preţul pînă la 230, ca pentru alte state) numai ca concernul rus să aibă o libertate mai mare de a implementa tot felul de proiecte investiţionale, inclusiv de construcţie a gazoductelor magistrale. Spre exemplu, pe durata acestui an s-a lucrat foarte mult asupra construcţiei gazoductului Drochia-Floreşti în care partea rusă este implicată eminamente.

În plus, tot atunci s-a semnat un acord de colaborare între părţi în domeniul gazelor pînă în anul 2011, însă din păcate condiţiile acordului nu au fost făcute publice nici pînă în prezent, ca de altfel în majoritatea cazurilor, rezultatele negocierilor dintre Chişinău şi Moscova în problema gazelor decurg după o cortină impenetrabilă pentru publicul larg.