Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 1–18 septembrie 2009

Piaţa muncii

Angajaţii din sistemul bugetar cîştigă mai bine decît cei din firmele private…

Potrivit statisticilor şi unor surse mass-media, fiecare al patrulea angajat din Republica Moldova este plătit din bani publici. Marea majoritate a populaţiei active (cca 70%) lucrează însă în domeniul privat şi alte 5% din muncitori activează în firme cu capital mixt. Un bugetar din Republica Moldova cîştigă, în medie, un salariu de aproape 2700 de lei (240 USD), adică mai mult cu 23% decît angajatul unei companii private. Discrepanţa între salariile bugetarilor şi a angajaţilor sectorului privat a existat şi anterior, dar a devenit mai pronunţată odată cu declanşarea crizei economice. Într-un an electoral, Guvernul a operat un şir de majorări salariale, în timp ce multe firme private, din contră, s-au văzut nevoite să micşoreze retribuţiile. Un bugetar care lucrează în domeniul finanţelor, bunăoară, primeşte o leafă medie lunară de 7100 lei, adică cu aproape 2000 lei mai mult decît au acum patronii firmelor private. La fel este şi în domeniul transporturilor, în industrie sau construcţii. În agricultură — sectorul în care lucrează cei mai mulţi muncitori din Republica Moldova — statul oferă o leafă medie de cca 1700 lei, în timp ce privaţii se bucură de aproximativ 1200 lei lunar. În sănătate şi învăţămînt, de pildă, salariile în sfera reală sînt mai mari decît cele oferite de stat. Potrivit datelor oficiale, angajaţii bugetari din sănătate şi asistenţă socială au primit în mediu pe lună cîte 2600 lei, în timp colegii de la firme private — 3100 lei, iar în învăţămînt proporţia este următoare: 2000 lei, la stat şi 3000 lei, în domeniul privat.

Macroeconomie

Pentru 2009 am putea avea o recesiune de două cifre…

Reducerea pronunţată în T1’2009 a indicilor activităţilor economice de bază din economia naţională a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB-ului pentru prima jumatate a anului. Astfel, în ianuarie-iunie 2009 PIB-ul a avut o valoare nominală de cca 27,87 miliarde lei, preţuri curente de piaţă, şi a fost în scădere, în termeni reali, cu 7,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2008 (www.statistica.md). Valoarea adăugată brută din sectorul de bunuri a marcat o scădere de 16,7%, condiţionată de reducerea semnificativă (-24,4%) a valorii adăugate brute din industrie. Valoarea adăugată brută din agricultură, economia vînatului şi silvicultură, pescuit şi piscicultură s-a situat cu 2,1% peste nivelul perioadei respective a anului precedent. Din punct de vedere al contribuţiei la formarea PIB, valoarea adăugată brută înregistrată în sectorul de bunuri s-a diminuat cu 1%, influenţînd negativ (-3,5%) dinamica PIB-ului. Valoarea adăugată brută din sectorul serviciilor a înregistrat o diminuare de 3,4% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Volumul impozitelor pe produse colectate la bugetul public naţional au înregistrat o scădere de peste 15%, influenţînd negativ (cca -3%) indicele de volum al PIB. Din punct de vedere al utilizării PIB, în semestrul 1’2009 cererea internă (consumul final şi formarea brută de capital) a scăzut cu peste 19%, în principal pe seama reducerii cu cca 37% a formării brute de capital fix şi cu peste 8% a consumului final total. Exportul şi importul de bunuri şi servicii s-au diminuat respectiv cu 12,5% şi cca 28%.

Sectorul bancar

În primele 8 luni ale anului BNM a acordat băncilor peste 1,25 miliarde lei…

Banca Naţională a Moldovei a acordat în acest an băncilor comerciale credite în sumă totală de 1 254.9 milioane de lei, în particular, pentru creditarea sectorului real al economiei, inclusiv cca 745 milioane lei în lunile iunie-august. Împrumuturile au fost oferite la rata de bază a BNM. Astfel, dacă în martie-mai dobînda medie la creditele acordate de banca centrală băncilor comerciale a fost de 11%, în august rata medie a coborît la 7.63%. În ultimele trei luni, banii au fost contractaţi de bănci pe o perioadă de 310–350 de zile. Din banii primiţi de la BNM băncile comerciale acordă credite agenţilor economici la o dobîndă de peste 15%. Rata medie la împrumuturile bancare în lei moldoveneşti a constituit în luna iulie 17.97%, faţă de 23.25% în ianuarie. Cea mai mare “infuzie” de lichidităţi în sistemul bancar a fost efectuat în luna martie, respectiv 435 milioane de lei. BNM mai anunţă că în lunile mai-iulie a efectuat operaţiuni REPO de cumpărare a valorilor mobiliare de stat în sumă de 346 milioane de lei, la o rată medie a dobânzii de 10.65% în mai, 9.86% în iunie şi 9.00% în iulie.

Finanţe publice

Deficitul bugetar văzut din exterior…

Potrivit unui raport elaborat de Banca Mondială pentru întrunirea ţărilor G-20 de la Pittsburgh, Republica Moldova, care este dependentă foarte mult de remitenţe, ar putea să aibă un deficit considerabil în anul 2009, care va ajunge probabil la 10% din PIB, suplimentar contractării bruşte a finanţării externe. În Moldova, se arată în raport, remitenţele muncitorilor, echivalente cu peste 30% din PIB în 2008, au fost mai mult decît suficiente pentru compensarea unui deficit de cont curent, care ar fi atins 25% din PIB fără existenţa acestor remitenţe. În condiţiile în care două treimi din acestea proveneau din Rusia, Moldova a fost afectată considerabil de criza globală, iar fluxurile de remitenţe ca şi cotă din PIB se aşteaptă să scadă cu pînă la jumătate. Amplificînd în continuare impactul şocului economic, remitenţele sunt utilizate preponderent pentru finanţarea consumului gospodăriilor casnice şi importul de combustibili, de care guvernul depinde în mare parte pentru venituri fiscale. Transferurile de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoane fizice (rezidente şi nerezidente) prin băncile din Republica Moldova s-au redus în luna iulie aproape la jumătate (-46.5%), până la 98.58 milioane de dolari faţă de 180.79 mil. Moldovenii şi cetăţenii străinii au trimis prin băncile moldoveneşti în şapte luni 613.35 mil. USD, cu 34.5% mai puţin decât în perioada respectivă a anului trecut. După şapte luni deficitul bugetului public naţional urcase la 2.5 miliarde de lei, iar Guvernul a fost nevoit să emită tot mai multe valori mobiliare de stat pentru a acoperi deficitul. Banca Mondială constată că “în timp ce economia globală arată semne nesigure de recuperare, 43 de ţări cu venituri mici în curs de dezvoltare continuă să remedieze consecinţele recesiunii globale, fapt ce accentuează necesitatea sporirii sprijinului oferit celor mai sărace ţări ce se confruntă cu criza şi volatilitatea economică”. Raportul arată că cele mai sărace ţări se confruntă cu un deficit de 11,6 miliarde USD pentru cheltuieli esenţiale, cu scădere bruscă în comerţ, fluxuri de capital, remitenţe şi turism; în pofida acţiunilor realizate pînă în prezent mai sînt necesare eforturi suplimentare.

1–31 august 2009 19 septembrie – 18 octombrie 2009