Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Monitoring→Economie→Situaţia socioeconomică

Situaţia socioeconomică în perioada 1–15 noiembrie 2009

Preţurile şi inflaţia

S-ar putea ca pentru întreg anul 2009 să avem deflaţie…

Datele BNS arată că indicele preţurilor de consum (IPC) în octombrie 2009 faţă de septembrie 2009 a constituit 101,5 %, iar faţă de octombrie 2008 — 98,4% (informativ: în octombrie 2008 faţă de septembrie 2008 IPC a marcat 100,8% şi faţă de octombrie 2007 — 109,8%). De la începutul anului preţurile s-au micşorat cu 1,4%. Creşterea preţurilor medii de consum cu 1,5% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare — cu 3%, nealimentare — cu 0,7% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei — cu 0,8%.

La serviciile prestate populaţiei în perioada de raport a fost înregistrată o majorare a tarifelor la: aprovizionarea cu apă potabilă şi serviciile de canalizare — cu 6,3%, transportarea pasagerilor cu transportul urban auto şi electric — cu 17,2%, serviciile poştale prestate populaţiei — cu 17,7% etc. În această perioadă au scăzut tarifele la serviciile pentru aprovizionarea populaţiei cu gaze naturale prin reţelele centralizate — cu 3,6% şi altele cea ce au compensat majorarea tarifelor sus menţionate. În rezultat tarifele la serviciile comunal-locative au scăzut cu 0,3%.

Sistemul bancar

Banca centrală intervine pe piaţa monetară…

Banca Naţională a decis să revină la operaţiunile de punere a lichidităţilor monetare în sistemul bancar prin operaţiuni de piaţă deschisă, în scopul impulsionării activităţii de creditare a economiei naţionale de către bănci. Lichidităţile vor fi acordate băncilor prin tranzacţii REPO de cumpărare a valorilor mobiliare de stat, la rata de bază a Băncii Naţionale, care actualmente constituie 5% anual. Operaţiunile menţionate vor fi efectuate permanent, prin licitaţii desfăşurate săptămânal, conform unui grafic stabilit. La licitaţii pot participa toate băncile comerciale ce întrunesc condiţiile determinate de Banca Naţională a Moldovei prin Regulamentul cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncii Naţionale a Moldovei cu valori mobiliare de stat.

Graficul privind operaţiunile de politică monetară pentru perioada noiembrie 2009 — decembrie 2010 este deja plasat pe pagina electronică a Băncii Naţionale. La necesitate, acesta va fi completat cu alte tipuri de operaţiuni de piaţă deschisă, în funcţie de evoluţiile indicatorilor monetari şi macroeconomici. Livrările de lichidităţi vor încuraja băncile comerciale să crediteze economia naţională la rate mai joase, determinate de costul redus al resurselor creditoare obţinute de la Banca Naţională.

Comerţul extern

Uniunea Europeană absoarbe însă 53% din exporturile moldoveneşti…

După ce timp de aproape 2 ani de zile România a fost principala piaţă de desfacere a produselor moldoveneşti, actualmente avem o răsturnare de clasament, dacă vreţi, de cîteva luni, pe locul întîi în topul celor mai importante destinaţii ale mărfurilor moldoveneşti la export se află piaţa rusă, România trecînd pe locul doi. Această tendinţă nu înseamnă o reorientare a structurii generale a exporturilor moldoveneşti. Pînă la urmă, ţările Uniunii Europene îşi menţin poziţia de cea mai mare piaţă de desfacere a produselor din Republica Moldova, cu o cotă de peste 53% din totalul exporturilor moldoveneşti în primele nouă luni ale anului. Totuşi, statistic, exporturile sînt în scădere atât în Occident, cît şi pe pieţele din Est cu 23% şi, respectiv, 28%.

Explicaţia acestor evoluţii sau involuţii…

Să spunem că în această repoziţionare de clasament ar exista nişte premise legate de criza economică ar fi cred ceva banal, cu toate că nu este exclus că şi criza ar fi influenţat cumva poziţiile, însă asta într-o foarte mică măsură. Pierderea poziţiilor pe piaţa română este preţul pe care îl plătim acum pentru regimul de vize care a existat pentru cetăţenii români, fapt care a afectat semnificativ schimburile comerciale între cele două ţări. Livrările de mărfuri din Republica Moldova pe piaţa românească au scăzut în nouă luni cu peste 30%, iar ponderea în total exporturi de la cca 22% la 20%. Deci, deocamdată cantitativ nu se poate estima, dar procentual se vede limpede.

Riscuri ca Moscova să revină la practica embargourilor…

Totuşi, întîietatea deţinută de Federaţia Rusă nu este atît de consistentă şi macazul se poate schimba oricînd. Dacă e să comparăm valoarea exporturilor moldoveneşti spre Rusia (188 milioane USD) şi România (de cca 179 milioane dolari), atunci putem spune ca diferenţa nu este atît de mare, de 9 milioane. Eventualele embargouri impuse de Rusia, fie ca să-şi protejeze piaţa sau producătorii interni, fie asta mai mult pe substrat politic, indiferent de asta, exporturile moldoveneşti oricînd îşi pot schimba direcţia. În tot cazul, piaţa rusească oricum va rămîne şi pe viitor o piaţă importantă, deoarece o perioadă lungă de timp atît ca structură, dar şi cantitativ, produsele moldoveneşti au fost orientate spre Est, în particular spre Rusia. Probabil că şi consumatorul rus a fost obişnuit cu mai multe produse moldoveneşti. Dar, ca tendinţă, exporturile moldoveneşti deja din 2006–2007 sînt sigur orientate spre Occident şi acesta este un factor pozitiv pentru că reduce riscul dependenţei economice, mai ales pe timp de criză.

Sectorul agricol

Agricultura continuă să fie subvenţionată…

Ministerul Finanţelor a propus Guvernului o rectificare bugetară prin suplimentarea fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli cu 210 milioane de lei, pînă la peste jumătate de miliard de lei. Banii vor fi utilizaţi pentru restituirea taxei pe valoarea adăugată. Potrivit modificărilor la Legea bugetului de stat pentru anul 2009, fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli va constitui după majorare cca 564 milioane lei.

Pe de altă parte, fondul de susţinere a înfiinţării plantaţiilor viticole va vi redus de la suma de 87 milioane lei la 50,5 milioane lei. Pentru anul 2010 fondul de subvenţionare va fi acelaşi ca în 2009 — de 313,5 mln. lei. Au fost determinate trei domenii prioritare de subvenţionare: 1 — de majorare a produsului pe valoare adăugata în sectorul vegetal prin crearea plantaţiilor pomicole şi viticole, în special cu sisteme de irigare, 2 — de stimulare a sectorului legumiculturii pe teren protejat, de asemenea, cu sisteme de irigare, 3 — de asigurare a agricultorilor cu tehnici agricole şi de irigare.